Trei adolescenți și-au luat viața, în același cartier din Sibiu. Psiholog: „Este un fenomen complex și în creștere”

Trei cazuri șocante de suicid la adolescenți au avut loc,  în același cartier, ultimul dintre ele chiar ieri. Marți, 26 august, o fată de 13 ani a fost găsită fără viață de către mama ei, în cartierul Hipodrom din Sibiu. În 7 august, un tânăr de 18 ani a murit în circumstanțe similare, iar pe 31 mai, o altă adolescentă, de 15 ani, și-a pierdut viața după ce a căzut de la etajul unui bloc din zonă.

Două eleve de la aceeași școală

Cea mai recentă victimă, o fetiță în vârstă de 13 ani, era elevă la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” și urma să intre în clasa a VIII-a. Conducerea școlii vorbește despre o pierdere neașteptată și dureroasă.

„Este o lovitură pentru noi. Fata era o elevă liniștită, conștiincioasă, învăța bine. La nivel de școală nu au existat evenimente deosebite în care să fi fost implicată. Era un copil cuminte, oarecum introvertită, dar care, spun eu, a reușit să se integreze și să-și găsească locul în școală. În acest moment nu știu despre nimic care să o fi împins să facă un asemenea gest”, a declarat pentru Turnul Sfatului directoarea, Renet Marin.

Școala a mai trecut printr-o tragedie asemănătoare în iunie, când o elevă de 15 ani a murit. „Este un fenomen care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea. Faptul că cele două fete sunt eleve la școala noastră este o întâmplare. Noi avem la școală parte de tot sprijinul consilierilor școlari și până acum nu am avut situații de acest gen”, a adăugat directoarea, potrivit Turnul Sfatului.

„Nu ne-am confruntat niciodată cu un număr atât de ridicat de cazuri”

Psihologul Mihai Copăceanu spune că aceste cazuri fac parte dintr-o tendință alarmantă: „În ianuarie, a mai fost un alt băiat de 19 ani din Sibiu... și nu mai continui lista. Din păcate, este un fenomen în creștere atât în Sibiu, cât și în întreaga țară. Nu ne-am confruntat niciodată cu un număr atât de ridicat de cazuri de suicid la adolescenți. Săptămâna trecută, pe autostradă, a avut loc un dublu suicid: el avea 18 ani și ea 14 ani, mergeau îmbrățișați.”

El subliniază că suicidul în rândul tinerilor nu poate fi redus la explicații simple: „Suicidul la adolescenți reprezintă o tragedie, un fenomen complex și greu de explicat, explicațiile simple sunt penibile, iar gândurile autentice nu le vom putea cunoaște.”

„Adolescenții nu vor să moară, vor să oprească suferința”

Psihologul descrie și profilul emoțional al adolescenților care ajung în astfel de situații: „Se simt triști, extrem de triști, neînțeleși, neajutați și, mai ales, nefericiți, fără rost într-o lume ostilă lor din toate punctele de vedere. Se simt singuri și confuzi, frustrați și furioși. Și nu este vorba doar de o zi sau o săptămână, se confruntă cu asemenea emoții luni. Își provoacă răni pe corp, pe brațe, tocmai pentru a diminua suferința și tot le este greu.”

„Un adolescent din doi are gânduri suicidare până la 18 ani”

Datele adunate de specialist arată amploarea fenomenului: „Am publicat un studiu cu peste 10.000 de adolescenți și am aflat că, până la 18 ani, unul din doi adolescenți va avea, la un moment dat, cel puțin o ideație suicidară. E șocant și de necrezut. De cele mai multe ori nu o verbalizează; o gândesc, dar nu o spun nimănui. Ceea ce este foarte greșit. Dar nici nu sunt ajutați să verbalizeze ceea ce simt.”

În opinia sa, greșelile majore se fac atunci când adulții banalizează suferința copiilor: „Unde greșim noi foarte mult — oricine am fi — este atunci când banalizăm suferința lor, când o diminuăm sau o ironizăm, când o punem pe seama «hormonilor» sau, și mai grav, când spunem că «cere atenție» sau «vorbește aiurea». Complet greșit. Ideația suicidară trebuie tratată cu maximum de seriozitate și responsabilitate.”

„Prevenirea este un efort colectiv”

Mihai Copăceanu consideră că primul pas în prevenție este discuția deschisă: „Verbalizarea ideației suicidare este primul pas important spre dispariția ei. În mai mult de jumătate dintre cazuri, cineva știa că adolescentul spusese: «Mai bine să mor, să scap... Doamne, ce aș vrea să mor.» (…) Ca adulți care lucrăm cu tinerii, în orice context, avem obligația de a-i întreba direct și cu multă compasiune: «Te-ai gândit vreodată la moarte?», «Te-ai gândit vreodată să mori?», «Ai un plan?». Nu le dăm idei, ci putem afla ceva ce nici nu ne-am imagina. Și dacă aflăm, putem interveni. Putem salva vieți.”

El face apel la școli și la comunitate să ia măsuri concrete: „Școlile din Sibiu (…) nu mai au nicio scuză pentru a nu aborda suferința adolescenților, pentru a nu veni în ajutor părinților și pentru a nu salva viețile elevilor lor. (…) Prevenirea suicidului este un efort colectiv: întreaga comunitate are nevoie de acțiuni concrete pentru a reduce numărul de sinucideri și tentative, pentru a îmbunătăți serviciile destinate celor aflați la risc, celor cu tentative sau cu auto-vătămări.”

Tragediile recente din cartierul Hipodrom – trei adolescenți care și-au pierdut viața în doar trei luni – sunt reliefate de specialiști într-un context mai amplu al sănătății mintale a tinerilor din România.

Cazurile recente

• 26 august: o fată de 13 ani a fost găsită fără viață în cartierul Hipodrom; potrivit primelor date, este vorba despre un act de suicid.

• 7 august: un băiat de 18 ani din același cartier și-a pus capăt zilelor.

• 31 mai: o adolescentă de 15 ani a murit după ce a căzut de la etajul unui bloc din zonă.

Ce spun cadrele școlii

Victimele de 13 și 15 ani erau eleve la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”. Directoarea, Renet Marin, a declarat:

„Este o lovitură pentru noi. Fata era o elevă liniștită, conștiincioasă, învăța bine. La nivel de școală nu au existat evenimente deosebite în care să fi fost implicată. Era un copil cuminte, oarecum introvertită, dar care [...] a reușit să se integreze și să-și găsească locul în școală. În acest moment nu știu despre nimic care să o fi împins să facă un asemenea gest.”

Despre cazul din iunie ea a adăugat:

„Este un fenomen care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea. Faptul că cele două fete sunt eleve la școala noastră este o întâmplare. Noi avem la școală parte de tot sprijinul consilierilor școlari și până acum nu am avut situații de acest gen.”

Psihologul explică amploarea fenomenului

Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția asupra gravității situației:

„Nu ne-am confruntat niciodată cu un număr atât de ridicat de cazuri de suicid la adolescenți. Din păcate, este un fenomen în creștere atât în Sibiu, cât și în întreaga țară.”

El explică modul în care ideea suicidului poate fi înțeleasă:

„Adolescenții nu vor să moară, ei vor să oprească suferința pe care o trăiesc și pe care nu o pot gestiona și nici nu știu cum [...]. Au încercat diverse metode pentru a-și gestiona trăirile, dar nu au fost eficiente, iar suicidul apare ca cea mai rapidă metodă de a spune stop suferinței: «Dacă mor, nu mai sufăr. Gata, termin cu tot.»”

Copăceanu subliniază impactul emoțiilor în viața adolescenților:

„Se simt triști, extrem de triști, neînțeleși, neajutați și, mai ales, nefericiți, fără rost într-o lume ostilă lor din toate punctele de vedere [...] Își provoacă răni pe corp [...].”

Iată ce a reflectat analiza făcut de psihologul Copăceanu:

„Am publicat un studiu cu peste 10.000 de adolescenți și am aflat că, până la 18 ani, unul din doi adolescenți va avea, la un moment dat, cel puțin o ideație suicidară. [...] Unde greșim noi [...] este atunci când banalizăm suferința lor [...]. Ideația suicidară trebuie tratată cu maximum de seriozitate și responsabilitate.”

Care este sănătatea mintală a adolescenților în România

1. Prevalența tulburărilor mintale la adolescenți

• UNICEF estimează că 11,2% dintre adolescenți din România suferă de tulburări mintale diagnosticabile (date din 2024) (sursaUNICEF).

• O inițiativă relativ recentă evidențiază că aproximativ 22.000 de copii și adolescenți în România au un diagnostic oficial de tulburare mintală — însă numărul real, nevăzut în statisticile oficiale, este semnificativ mai mare (sursaUNICEF).

2. Sentimente de tristețe, singurătate și idei suicidare

• Un raport UNICEF din 2023 arată că 33% dintre adolescenții cu vârste între 11–15 ani se simt triști cel puțin o dată pe săptămână — față de media de 13% în alte 45 de țări (UNICEF)

• Conform unei analize realizate în 2025, România ocupă locul 5 în topul țărilor cu cele mai bune niveluri de sănătate mintală în rândul copiilor, însă ocupă pozițiile scăzute pentru sănătate fizică și competențe – ceea ce confirmă un dezechilibru alarmant (Romania Insider).

3. Costul economico-social al problemelor de sănătate mintală

• Un raport din 2024 estimează că tulburările mintale netratate au generat în România costuri de aproximativ 11 miliarde USD (3,47% din PIB) în 2022 (Romania Insider).

4. Rata de suicid este mult mai mare în Transilvania

• În Transilvania, inclusiv în zona Sibiu, rata suicidului este peste 14 la 100.000 de locuitori, cu mult peste media națională de aproximativ 9,85 la 100.000.

Dacă aveți nevoie de ajutor iată câteva linii de sprijin existente la nivel național:

• TelVerde Antisuicid – serviciu oferit de Alianța Română de Prevenție a Suicidului, disponibil la 0800 801 200 

• Telefonul Copilului 116 111 – apel gratuit, pentru copii și părinți, disponibil între 8:00–20:00, oferit de Telekom și ONG-uri, cu psihologi și asistenți sociali la dispoziție 

• DepreHUB Teen Line – pentru adolescenți, cu sprijin în chestiuni precum anxietate, depresie, suicid, bullying, disponibil inclusiv pentru grupurile vulnerabile 

Pe fondul acestor cazuri tragice din Sibiu, cifrele și contextul internațional arată că sănătatea mintală a adolescenților este un domeniu care necesită intervenție urgentă. Datele UNICEF și evoluția regională accentuează vulnerabilitățile, iar accesul la servicii dedicate rămâne esențial.