Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, abia dusă la închisoare, cere întreruperea executării pedepsei după condamnarea definitivă la 3 ani și 6 luni de închisoare

Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății în guvernul PSD, a depus o cerere oficială de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, la doar cinci zile după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat decizia definitivă în dosarul său de corupție. Cererea a fost înregistrată miercuri, 11 iunie, la Tribunalul Cluj sub forma unei contestații la executare, iar termenul de judecată a fost fixat pentru data de 27 noiembrie 2025.

În urma deciziei instanței din 6 iunie 2025, Sorina Pintea a fost condamnată definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Curtea de Apel Cluj a respins atunci apelul formulat de fostul ministru și a menținut în întregime hotărârea pronunțată de Tribunalul București pe 26 aprilie 2024. În plus, Pintea a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 500 de lei, iar onorariul avocatului din oficiu a fost achitat de stat.

Imediat după pronunțarea sentinței definitive, Pintea a fost încarcerată la Penitenciarul Gherla, unde se află în prezent. Cum judecătorii de la tribunalul Cluj au stabilit data pentru judecarea cererii de suspendare a executării pedepsei este abia în 27 noiembrie 2025, nu este exclus ca avocații fostului ministru al Sănătății să ceară devansării termenului și să invoce din nou problemele medicale grave ale Sorinei Pintea. Aceasta  suferă de dermatomiozită – o boală autoimună rară și severă, care necesită tratament continuu cu imunoglobuline și cortizon. În perioada arestului preventiv, a solicitat în repetate rânduri transferul într-un spital, sub pază, din cauza stării sale de sănătate.

Dosarul de corupție: mită de peste 130.000 de lei pentru lucrări într-un spital județean

Faptele pentru care Sorina Pintea a fost condamnată nu au legătură cu mandatul său de ministru al Sănătății, ci cu activitatea sa din perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare. Direcția Națională Anticorupție a trimis-o în judecată în aprilie 2020 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, în două acte materiale.

Potrivit anchetatorilor, în perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Pintea ar fi pretins și primit sume de bani de la reprezentanții unei firme implicate într-un contract public. Concret, ar fi primit 10.000 de euro pe 20 decembrie 2019 și 120.000 de lei pe 28 februarie 2020 – adică un total de peste 130.000 de lei. Banii reprezentau 7% din valoarea unui contract de achiziție publică privind proiectarea și execuția unor lucrări de modernizare a blocului operator de chirurgie cardiovasculară și toracică din spitalul pe care îl administra.

Procurorii DNA au organizat un flagrant în data de 28 februarie 2020, chiar în biroul Sorinei Pintea din incinta spitalului. A doua zi, pe 29 februarie 2020, a fost reținută și prezentată instanței cu propunere de arestare preventivă. Măsura privativă de libertate a fost menținută până la 6 martie 2020, când a fost eliberată sub control judiciar. În tot acest timp, Pintea a susținut că este nevinovată, afirmând că a fost victima unei înscenări, și a invocat în mod constant problemele sale de sănătate.

Un proces care a durat peste cinci ani

Dosarul a trecut printr-un proces complex și de durată. După trimiterea în judecată, cazul a fost judecat pe fond la Tribunalul București, unde, în aprilie 2024, s-a pronunțat condamnarea inițială. Apelul a fost analizat de Curtea de Apel Cluj, care, în 6 iunie 2025, a pronunțat sentința definitivă.

Având în vedere gravitatea infracțiunii și statutul de fost demnitar al inculpatei, instanțele au apreciat că pedeapsa privativă de libertate este necesară. Totuși, apărătorii Sorinei Pintea încearcă acum să obțină întreruperea executării pedepsei, cel mai probabil în baza stării medicale delicate.

Următoarele luni vor fi decisive pentru soarta fostei ministre, întrucât Tribunalul Cluj va analiza în noiembrie cererea de întrerupere a executării. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor considera că starea de sănătate justifică o astfel de măsură, în condițiile în care condamnarea este definitivă, iar acuzațiile se referă la fapte de corupție comise în exercitarea unei funcții publice importante.