Decizie neobișnuită la Tribunalul Cluj: contact permis pentru un soț violent în ciuda abuzurilor

Tribunalul Cluj a pronunțat o decizie parțial favorabilă unui bărbat acuzat de violență repetată asupra soției și fiicei sale minore. Deși instanța a menținut ordinul de protecție care obligă agresorul să păstreze o distanță de 500 de metri față de victime, a înlăturat o măsură importantă: interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic sau prin corespondență.

Această hotărâre vine în ciuda relatărilor cutremurătoare ale victimei, care a descris cum era bătută brutal și amenințată cu moartea în fața fiicei lor, în vârstă de doar un an.

Mărturii șocante ale clujencei: Bătută în fața copilului și amenințări cu toporul

Avocatul soției a susținut că sunt întrunite toate condițiile legale pentru emiterea ordinului de protecție, având în vedere pericolul real la adresa vieții și integrității fizice a femeii și a fetiței.

Victima a relatat agresiuni fizice și psihice repetate:

• „Mă bate din ce în ce mai des. După ce mă lovește în cap cu pumnii și peste obraz îmi zice să tac că dacă plâng își pierde cumpătul și mă omoară…”

• „Îmi spune cum mă omoară cu un bolovan la gât sau legată de mâini mă aruncă în baraj… ori cu toporul în cap sau că mă leagă de mașină și îmi rupe oasele.”

  

• „Cred că îi face plăcere să mă bată și să mă chinuie. Și treaz și beat e agresiv.”

Violența în prezența fiicei de un an

Faptele au avut loc și în prezența fetiței lor care are doar un an, amplificând gravitatea situației. Victima a declarat:

• „Îmi este teamă și pentru fiica noastră, pentru că mă bate și cu ea în brațe, iar în mașină, cu fata lângă noi, mă lovește cu pumnii.”

• „Mai mult, îi cere mereu să nu îi mai fac baie cu apă caldă, ci să folosesc apă rece! Și are doar 1 an de zile!”

Tribunalul a reținut că violența exercitată în prezența unui copil de această vârstă constituie violență psihologică asupra copilului, cu risc de traume emoționale ireversibile.

Coșmarul pe care îl trăiește clujeanca cu soțul violent și abuzurile fizice și psihice pe care le îndură

Agresorul, șomer, exercita presiune economică asupra familiei, trăind în mare parte din pensia de boală a victimei. Printre abuzuri:

• spartul telefoanelor,

• verificarea coșului de gunoi,

• constrângeri repetate pentru obținerea banilor.

Victima a relatat și caracterul manipulator al agresorului:

• „După ce mă lovește îmi zice: ‘na, vezi ce proastă ești? Nu mai bine ziceai ce vreau eu să aud?’”

  EPISODUL VIOLENT DIN 19 AUGUST 2025:

  Un incidentul din 19 august 2025 a dus la emiterea unui ordin de protecție provizoriu de către poliție, și apoi la ordinul menținut de prima instanță. Victima a mărturisit în fața judecătorilor că a fost nevoită să cheme poliția în acea zi deoarece „soțul său a început să mă lovească cu copilul în brațe”.

  Agresiunea constantă asupra soției și agresiunea psihică asupra fetiței lor, exercitate de apelant din noiembrie anul trecut, au culminat cu acest episod. Femeia a părăsit domiciliul conjugal de frica agresorului și s-a mutat la părinți în Buziaș chiar din 19 august 2025.

  Deși victima nu a obținut un certificat medico-legal, urmările loviturilor de la nivelul feței și piciorului au putut fi constatate de către  polițistul, șef de post în comună. Acesta a fost cel care a emis, la cererea femeii, ordinul de protecție provizoriu.

  Gravitatea situației este amplificată de faptul că agresorul nu s-a oprit din amenințări nici după intervenția autorităților. Chiar și după venirea polițistului, el a continuat cu amenințările, trimițându-i mesaje pe WhatsApp, pe care femeia le-a arătat ofițerului. Unul dintre aceste mesaje, care i-a provocat femeii o teamă reală pentru viața ei, a fost: „jur că te tocmesc, cu(m) nu iți imaginezi”. Aceste mesaje au putut fi păstrate pe telefon doar datorită prezenței polițistului, deoarece agresorul obișnuia să îi confişte telefoanele și să șteargă mesajele amenințătoare trimise intimei.

  Pe lângă violența fizică din 19 august, femeia a arătat că pentru aceste lovituri a depus și plângere la poliție, fiind deschis un dosar penal pe numele apelantului.

  Comportamentul agresorului, inclusiv confiscarea telefoanelor și verificarea constantă a mesajelor, alături de amenințările cu moartea, cum ar fi că o va omorî „cu un bolovan la gât sau legată de mâini mă aruncă în baraj ori cu toporul în cap sau că mă leagă de mașină și îmi rupe oasele”, a confirmat starea de teroare psihologică.

După incidentul din 19 august 2025, soția a părăsit domiciliul conjugal și s-a mutat la părinți. Echimozele au fost constatate de polițistul care a emis ordinul de protecție provizoriu.

Prin Sentinţa civilă din data de 22 august 2025, pronunțată de Judecătoria Huedin, instanța a reținut că faptele constituie acte de violență domestică, respectiv violență fizică și psihologică, manifestate prin loviri, amenințări, constrângere și comportament de intimidare.

Judecătoria Huedin a emis următorul ordin de protecție:

1. L-a obligat pe soț să păstrareze unei distanțe minime de 500 metri față de ambele reclamante și față de locuința acestora din localitatea Buziaș.

2. I-a interzis orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima.

Măsurile au fost dispuse pe o perioadă de 4 luni de la data pronunțării ordinului. Instanța a constatat că, deși nu au fost audiați martori oculari, declarația detaliată și coerentă a victimei, coroborată cu celelalte probe, dovedea existența agresiunilor. Instanța a subliniat că valoarea probatorie a declarației victimei este sporită în spețele de violență domestică, deoarece faptele se produc, de regulă, în spațiul privat, fără prezența terților.

Instanța de fond a reținut că femeia a relatat evenimentele legate de agresiunile soțului exercitate împotriva sa din data de 19 august 2025, violențele petrecându-se în prezența fetiței sale în vârstă de 1 an. Judecătorii din Huedin au mai reținut că reclamanta prezenta o echimoză la nivelul feței, pe care susținea că se datorează loviturilor exercitate de agresor, menționând că a fost lovită și la picior și în restul corpului.

Decizia Tribunalului Cluj: contactul telefonic, permis

Agresorul a contestat ordinul de protecție, susținând că faptele reprezintă doar „certuri conjugale” și că soția nu se teme de el.

Tribunalul a constatat că actele de violență sunt probate, însă a criticat hotărârea primei instanțe pentru că interdicția de contact nu fusese solicitată inițial și nu fusese discutată contradictoriu („pronunțare extra petita”).

„Prin apelul formulat apelantul-pârât critică hotărârea primei instanţe invocând greşita reţinere a stării de fapt, respectiv inexistenţa actelor de violenţă, precum şi pronunţarea extra petita în legătură cu dispoziţia de la pct. 2 din sentinţă vizând interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima”

Astfel, măsura privind interzicerea contactului telefonic sau prin corespondență a fost înlăturată, deși ordinul de protecție menține distanța fizică de 500 de metri față de victime.

Măsuri menținute

Tribunalul a decis ca măsurile rămase să fie aplicate pentru o perioadă de 4 luni, pentru a proteja integritatea fizică și psihică a victimei și a copilului. Judecătorii clujeni au fost de acord totuși asupra menținerii ordinului de portecție, subliniind pericolul pe care bărbatul îl reprezintă. 

„În urma propriei aprecieri asupra probatoriului administrat în faţa judecătoriei, astfel cum a fost completat în apel, tribunalul constată ca fiind probate actele de violenţă fizică, verbală, sub formă de ameninţări şi psihologică, în modalitatea provocării de stări de tensiune şi de suferinţă psihică prin ameninţări, care au fost săvârşite de pârât la locuinţa  împotriva reclamantei şi în prezenţa fiicei minore. În acord cu prima instanţă tribunalul constată că declarația reclamantei dată în şedinţa de judecată este coerentă și se coroborează și cu probele administrate în cauză. În acelaşi timp tribunalul reţine că actele de violenţă asupra mamei au fost săvârşite de apelant în prezenţa fiicei, care la data incidentului abia împlinise 12 luni. În acest context tribunalul ţine să sublinieze că orice formă de violenţă exercitată în prezenţa unui copil echivalează cu violenţă psihologică asupra copilului însuşi, iar în împrejurări precum cea dedusă judecăţii, în care este în discuţie un copil de o vârstă atât de fragedă, iar violenţele o privesc pe mama sa, persoană de ataşament primar şi sunt comise de tatăl copilului, sunt susceptibile să provoace traume emoţionale ireversibile sau greu de vindecat. În ceea ce priveşte violenţele fizice asupra copilului prin îmbrâncire, deşi la dosar nu se regăseşte în acest sens decât declaraţia victimei, tribunalul apreciază că este suficientă dovedirea actelor de violenţă psihologică pentru emiterea ordinului de protecţie”, au reținut judecătorii clujeni.