Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea? Ce riscuri apar și de ce este important să rezolvi moștenirea la timp

Succesiunea, cunoscută și ca moștenire, este procedura legală prin care patrimoniul unei persoane decedate — adică toate bunurile, drepturile și datoriile sale — este transmis moștenitorilor. Conform articolului 953 din Codul Civil, această transmisiune are loc în momentul decesului, însă este necesară o procedură legală clară pentru ca moștenitorii să devină proprietari de drept.

Potrivit Legal Badger, dacă această procedură nu este inițiată într-un termen rezonabil, apar consecințe juridice importante care pot afecta dreptul de proprietate asupra bunurilor moștenite.

Tipuri de moștenire: legală și testamentară

În funcție de existența unui testament, succesiunea poate fi de două feluri:

• Moștenire legală – apare atunci când persoana decedată nu a lăsat un testament, iar bunurile sunt împărțite între rudele sale, conform legii.
• Moștenire testamentară – are loc atunci când defunctul a exprimat, printr-un testament, cum dorește să fie împărțit patrimoniul său.

În cazul moștenirii legale, au dreptul la succesiune rudele până la gradul al patrulea, împărțite pe grupe: descendenți (copii, nepoți), ascendenți (părinți, bunici), colaterali (frați, surori, unchi, mătuși, veri). Soțul supraviețuitor are și el drepturi specifice, în funcție de grupa de moștenitori alături de care vine la moștenire.

Pentru moștenirea testamentară, testatorul trebuie să fi avut capacitate de exercițiu și să-și fi exprimat voința printr-un act valabil, olograf sau notarial, așa cum prevede articolul 1034 din Codul Civil.

Ce este masa succesorală și cum se stabilește

Masa succesorală reprezintă totalitatea activelor și pasivelor din patrimoniul defunctului — adică bunurile, dar și datoriile. Aceasta se stabilește în cadrul unei proceduri succesorale, care se poate desfășura fie la notar, fie în instanță, în funcție de existența unui acord între moștenitori.

Stabilirea masei succesorale este esențială pentru ca moștenitorii să știe exact ce primesc și ce obligații preiau.

Ce acte sunt necesare pentru succesiune

Pentru a deschide succesiunea, moștenitorii trebuie să prezinte:

• Certificatul de deces al defunctului
• Actele de identitate ale moștenitorilor
• Documente care atestă legătura de rudenie (certificate de naștere, căsătorie etc.)
• Certificat fiscal
• Testamentul (dacă există)

Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?

Mulți amână această procedură, însă lipsa dezbaterii succesiunii poate crea probleme serioase. În lipsa certificatului de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești care să ateste calitatea de moștenitor, persoanele care au dreptul legal nu pot vinde, împărți sau înstrăina bunurile lăsate de cel decedat.

Chiar dacă folosesc apartamentele, mașinile sau terenurile moștenite, nu pot încheia acte legale în nume propriu, pentru că, din punct de vedere juridic, nu sunt considerați proprietari. Practic, nu se poate face niciun act notarial, vânzare, donație sau ipotecă fără succesiune.

În plus, potrivit Legal Badger, dacă succesiunea este deschisă la mai mult de doi ani de la data decesului, se aplică un impozit de 1% din valoarea imobilelor moștenite, pe lângă taxele notariale. Așadar, amânarea poate duce la costuri suplimentare.

Succesiunea nu este doar un pas formal, ci o condiție esențială pentru a deveni proprietar de drept. Deși nu există un termen limită legal strict pentru deschiderea succesiunii, întârzierea acesteia poate aduce cheltuieli suplimentare și blocaje juridice importante. Prin urmare, este recomandat ca moștenitorii să nu amâne această procedură și să o finalizeze cât mai curând posibil.