Joi 2 Februarie

Un psiholog educațional, care predă la UBB, desființează argumentele ministrului Educației pentru restructurarea anului școlar pe trimestre


Un cercetător de la Universitatea Babeș-Bolyai a venit cu o reacție dură, după ce Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației, a lansat în spațiul public o idee controversată. Sorin Cîmpeanu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că România se confruntă cu scăderea calității sistemului de învățământ din cauza împărțirii în anul 1998 a activității educaționale pe semestre, în loc de trimestre. 

Pe 13 aprilie 2021, la o conferință, ministrul Cîmpeanu spunea că nu a înțeles niciodată trecerea la semestre: „Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre, nu spun că e rea, nu am înțeles-o eu, nu am înțeles ce avantaje are renunțarea la evaluări, în loc de trei, să ai două”, a spus Cîmpeanu. Ministrul a adăugat că o va lansa „ca temă de gândire doar”, momentan, dar „ea va fi lansată și public în dezbatere cel mai târziu în această toamnă. Eu voi asculta cu mare atenție argumentele experților în științele educației”, a adăugat Cîmpeanu.

Ulterior, ministrul Educației a anunțat că așteaptă ca experții în științele educației din subordine să realizeze o fundamentare a propunerii pe care a făcut-o public de a reveni la trimestre, în organizarea structurii anului școlar. 

Aștept să primesc de la Institutul de Științele Educației [experții institutului desființat de fostul ministru Anisie lucrează astăzi în Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie din subordinea Ministerului Educației – N.Red.] cum se pot plia aceste module de învățare de 6-8 săptămâni în alternanță cu săptămâni de pauză, schimbare de formă care trebuie dublată cu o schimbare de fond: este vorba despre schimbarea evaluării”, a declarat Sorin Cîmpeanu, la Digi 24.

Ce spune un cercetător de la UBB despre decizia ministrului Sorin Cîmpeanu de a trece sistemul școlar pe trimestre

În primul rând, știința nu trebuie folosită pentru a justifica o idee care nu e formulată pe bază de argumente științifice. Dacă avem o ipoteză (împărțirea anului școlar în trimestre e mai avantajoasă împărțirii în semestre), aceasta trebuie testată sau analizată cu mare atenție de un grup de cercetători independenți, înainte de a o anunța public. Așa cum nu veți auzi niciodată un om de știință care să își publice rezultatele studiului înainte de a-l implementa, tot așa nu ar trebui să fie diseminate publicului larg politicile educaționale ce se doresc a fi implementate înainte de a fi analizate sau testate în prealabil. Orice acțiune de acest fel duce la erodarea încrederii publicului în știință”, explică cercetătorul Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, pentru edupedu.ro. În prezent, Dacian este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director a două proiecte de cercetare în domeniul psihologiei educaționale.

Cercetătorul precizează că „asemenea fundamentări științifice trebuie să fie făcute de instituții independente pentru a avea credibilitate. Având în vedere că Institutul de Științe ale Educației a fost desființat, și activitatea acestuia a fost preluată de un departament din subordinea ministerului educației, e dificil ca cineva să creadă că un asemenea raport ar putea să contrazică opiniile d-lui ministru”. 

Ipoteza ministrului Educației cu privire la scăderea calității sistemului de învățământ din România după trecerea la semestre, nu poate fi demonstrată

Dacian Dolean precizează că potrivit declarațiilor d-lui ministru, calitatea sistemului de învățământ din România a scăzut continuu din 1998 (de când s-au introdus semestrele), însă această afirmație nu poate fi dovedită. 

De ce după 1998 și nu înainte de 1998? Sau nu după 2002? În România nu avem (și nici nu am avut) teste standardizate echivalente în ultimele decenii pentru a face o comparație între performanțele elevilor de la un an la altul. Nici măcar nu știm dacă subiectele de la Bac din 1998 au fost la fel de dificile ca cele din 2008 sau ca cele din 2018 (deși acest lucru se poate testa foarte ușor de către experții în științele educației din subordinea ministerului educației). Singurele teste echivalente (cu o marjă de eroare acceptabilă) pe baza cărora putem formula asemenea afirmații sunt cele internaționale. Însă și aici avem o problemă. Rezultatele PISA arată că performanța elevilor din România a fost cea mai scăzută în anul 2006 (la citire, matematică și științe). Deși trendul este descendent începând cu 2012, trebuie să remarcăm că performanța elevilor în perioada 2006-2012 a crescut. Deci, unde e dovada că sistemul de învățământ a scăzut continuu din 1998?”, se întreabă cercetătorul. 

Corelația nu înseamnă cauzalitate, iar responsabilizarea profesorilor și a elevilor nu se face prin creșterea numărului de evaluări

Cercetătorul UBB subliniază că ministrul Educației nu ar trebui să lanseze în spațiul public ipoteze care nu au o bază științifică. Corelația nu înseamnă și cauzalitate, „chiar dacă am avea dovezi care ar arăta că anul 1998 ar fi fost punctul din care calitatea învățământului românesc a început să scadă, cu datele pe care le avem în România este imposibil să demonstrăm că acest fenomen este atribuit unei singure cauze (trecerea la semestre)”.

Dolean desființează și un alt argument lansat de Sorin Cîmpeanu, potrivit căruia trecerea la semestre ar spori gradul de responsabilizare a profesorilor și elevilor prin creșterea numărului de evaluări. 

Problema nu o reprezintă forma de împărțire a anului școlar, ci absența evaluărilor formative de calitate. Aceasta este o problemă care a fost semnalată de mult timp. De exemplu, în 2017 a fost publicat de către OECD un studiu privind evaluarea în domeniul educației din România. Acest raport realizat de către experți internaționali a scos în evidență faptul că în România punem prea mult accentul pe evaluarea sumativă (de la finalul unui ciclu de învățare, cu scop constatativ), însă punem prea puțin accentul pe evaluarea formativă (care este continuă și care are scopul de a ajuta elevii, profesorii și școlile să se dezvolte pe baza rezultatelor obținute pe parcursul anului școlar)”, explică cercetătorul. 

De asemenea, psihologul educațional consideră că „această problemă pălește în comparație cu unele probleme fundamentale ale învățământului românesc, cum ar fi nivelul foarte scăzut al alfabetismului funcțional și științific, combaterea manipulării și dezinformării din media sau nevoia dezvoltării de programe și studii de impact de calitate”. Așadar, ministrul Educației pare să se piardă în detalii și tinde să facă schimbări neesențiale, în timp ce există multe alte probleme fundamentale în învățământul românesc. 

Comentarii Facebook