Proiectul de lege care propunea eliminarea actelor normative ce interzic organizațiile fasciste, simbolurile legionare și cultul criminalilor de război a fost respins miercuri de Senatul României, după un vot care a stârnit noi controverse pe scena politică. Inițiativa legislativă, semnată de parlamentari din AUR, SOS, POT, grupul PACE - Întâi România și neafiliați, urmărea abrogarea mai multor legi care sancționează propaganda fascistă, rasistă și xenofobă.

Senatul a respins proiectul de lege care proteja legionarii și fascismul. Inițiativa fusese semnată de AUR, POT, SOS și alte partide de opoziție

În plenul Senatului, proiectul a fost respins cu 63 de voturi pentru respingere. Alte 20 de voturi au fost abțineri, iar 15 senatori au susținut inițiativa. Proiectul va merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Documentul legislativ viza anularea unor acte normative importante, printre care OUG 31/2002 și Legea 217/2015, care interzic organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și sancționează promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime de război ori infracțiuni împotriva umanității.

Inițiatorii au susținut că aceste prevederi ar limita „libertatea de exprimare” și că actualul cadru legislativ ar genera „teamă, autocenzură și incertitudine juridică”. În expunerea de motive, semnatarii proiectului au afirmat că anumite legi ar încălca prevederile Constituției și ar restrânge excesiv drepturile fundamentale.

Printre semnatarii inițiativei se numără și lidera POT, Anamaria Gavrilă. Proiectul a fost depus la Senat în luna martie și a provocat reacții puternice în spațiul public, mai ales după ce Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a acordat un aviz favorabil. USR a criticat atunci situația și a acuzat faptul că inclusiv parlamentari PSD au votat pentru acel raport pozitiv în comisie.

Dezbaterea a readus în atenție limitele libertății de exprimare într-un stat democratic

Dezbaterea a readus în atenție limitele libertății de exprimare într-un stat democratic. Magistrații au subliniat în mai multe dosare recente că discursul extremist și propaganda antisemită nu pot fi protejate nelimitat sub umbrela libertății de exprimare.

Un exemplu invocat în spațiul public este cazul unui simpatizant legionar apropiat de Călin Georgescu, condamnat pentru propagandă antisemită și incitare la ură pe rețelele sociale. În motivarea unei sentințe pronunțate de Judecătoria Craiova, magistrații au explicat că libertatea de exprimare „nu este un drept absolut” și că aceasta trebuie exercitată fără a încălca drepturile și demnitatea altor cetățeni.

Judecătorii au arătat că promovarea simbolurilor legionare, a mesajelor rasiste sau a discursului extremist poate crea „o atmosferă ostilă” și poate reprezenta o formă de instigare la ură rasială sau națională, justificând astfel intervenția statului.