O decizie recentă a Ministerului Mediului, concretizată prin Ordinul de ministru nr. 2238/2024, a stârnit nemulțumire în comuna Călățele, județul Cluj, unde autoritățile locale acuză lipsa de consultare și prejudicii majore la bugetul local, după ce le-a fost interzisă exploatarea masei lemnoase afectate de dăunători din zona Parcului Natural Apuseni.

Primarul comunei Călățele atrage atenția că prin acest ordin – care prevede extinderea zonelor protejate în interiorul Parcului Natural Apuseni – a fost interzisă prelucrarea și preluarea lemnului de pe o suprafață de 90 de hectare, corespunzătoare a cinci unități amenajistice situate pe unitatea de producție II Călățele. Conform datelor puse în valoare de Ocolul Silvic, masa lemnoasă blocată prin această decizie este de 2.077 metri cubi.

„Am făcut o adresă oficială către Parcul Natural Apuseni, Regia Națională a Pădurilor și Instituția Prefectului, prin care am invocat Ordinul de ministru 2238/2024. În baza acestuia, ni s-a interzis accesul la o resursă care, potrivit amenajamentului silvic, este în administrarea noastră și ne este vitală pentru funcționarea comunei,” a declarat Neag Radu Florin, primarul Călățele pentru ȘTIRI DE CLUJ.

Acesta subliniază că problema nu este doar una de natură economică, ci și legală. El invocă articolul 57 din Legea 49/2011 (fostul O.U.G. nr. 57/2007), care reglementează regimul ariilor naturale protejate. Potrivit acestuia, orice modificare care vizează extinderea regimului de protecție trebuie să fie avizată de consiliul local, întrucât afectează teritoriul administrativ.

„Ne-au impus aceste restricții fără ca măcar să fim informați. Conform legii, e nevoie de avizul Consiliului Comunal – lucru care nu s-a întâmplat. Am întrebat oficial cum pot să ne interzică să folosim bunuri din domeniul public în lipsa unei aprobări explicite. Nici noi, nici cetățenii nu am fost consultați, deși suntem direct afectați.”

Prejudicii la buget și risc ecologic major

Primarul Neag Radu Florin susține că, pe lângă prejudiciul direct estimat la peste 450.000 de lei, situația are și un potențial dezastruos din punct de vedere ecologic. Zona afectată este deja infestată cu dăunători forestieri (gândaci de scoarță, ipide), care, dacă nu sunt combătuți, pot compromite toată pădurea din zona Apusenilor.

„Este o problemă gravă. Conform Direcției Silvice, nivelul de infestare este în creștere. Dacă nu intervenim, pădurea de rășinoase, în special molidul, poate fi distrusă complet. Noi avem acolo 30.000 de metri cubi de lemn – toți expuși riscului. Asta nu e doar o problemă a comunei Călățele. Întreaga pădure din bazinul Apusenilor poate ajunge, cum am spus, 'natură moartă’.”

Administrația Parcului Natural Apuseni și-a justificat măsurile prin nevoia de protecție a unor formațiuni carstice descoperite în peșterile din zonă și prin argumentul conservării biodiversității – în special a unor specii de nevertebrate care ar putea prospera în condiții de pădure nelucrată.

„Le-am spus că înțelegem nevoia de protecție a naturii, dar trebuie să existe un echilibru între protecție și traiul comunităților locale. Nu poți să condamni o pădure întreagă la moarte în numele unor specii de nevertebrate, fără să pui în balanță și ce pierdem cu toții. Protejăm pietrele, dar pierdem pădurea!”

Clarificări legislative: Ce prevede Ordinul nr. 2238/2024

Ordinul nr. 2238/2024, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1071 din 25 octombrie 2024 și a aprobat Planul de management integrat al Parcului Natural Apuseni și al ariilor protejate aferente. Ordinul abrogă Ordinul 1901/2022 și actualizează delimitările, regulile de intervenție, precum și obiectivele de conservare pentru zonele de protecție strictă și integrală.

Printre prevederile-cheie:

• În zonele de protecție strictă, orice formă de exploatare forestieră – inclusiv a arborilor afectați de dăunători sau doborâți de fenomene naturale – este interzisă.
• Justificarea acestor măsuri s-a bazat pe evaluări științifice ale Administrației Parcului, care au identificat formațiuni carstice și habitate importante pentru specii vulnerabile.
• Planul detaliat este inclus în Anexa publicată în Monitorul Oficial nr. 1071 bis și este disponibil pentru consultare doar la sediul Ministerului Mediului din București – un aspect criticat de autoritățile locale, care consideră că lipsa de acces public rapid la documentele normative contribuie la neînțelegerile din teritoriu.

Poziția Instituției Prefectului Cluj

Ca reacție la criza apărută, Instituția Prefectului Cluj a organizat o reuniune de lucru cu toate părțile implicate: administrații locale, Ministerul Mediului, Garda Forestieră, Direcția Silvică și Administrația Parcului Apuseni.

Reprezentanții comunelor au semnalat:

• lipsa comunicării oficiale privind modificările de regim din parcul natural;
• inexistența unui cadru legal care să permită consultarea efectivă a consiliilor locale;
• absența unor compensații pentru imposibilitatea valorificării masei lemnoase;
• costurile impuse de obligațiile de reîmpădurire și pază, suportate exclusiv de comune.

Măsuri imediate oferite de Instituția Prefectului - Județul Cluj pentru clarificarea situației ariilor protejate din județul Cluj:

Având în vedere complexitatea problemelor semnalate în domeniul gestionării ariilor naturale protejate, precum și necesitatea unor soluții care presupun, pe de o parte, o comunicare deschisă și transparentă între instituțiile implicate, iar pe de altă parte, actualizarea și adaptarea cadrului legislativ la realitățile din teren, au fost stabilite o serie de măsuri cu aplicabilitate pe termen scurt:

• Organizarea unei întâlniri de lucru cu reprezentanții Consiliului Științific constituit pe lângă Administrația Parcului Național Apuseni, cu scopul analizării situației curente și identificării unor direcții de acțiune.
• Inițierea unei dezbateri între parlamentarii clujeni și instituțiile teritoriale de specialitate – Direcția Silvică Cluj, Garda Forestieră Cluj, Direcția Județeană pentru Protecția Mediului Cluj – în vederea susținerii și promovării unor inițiative legislative menite să acopere lacunele existente în domeniu.
• Transmiterea de către reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, către Instituția Prefectului, a unei situații actualizate privind ariile protejate din județul Cluj, în scopul diseminării acesteia către autoritățile competente și alte părți interesate.

Aceste demersuri vizează consolidarea unui cadru de cooperare interinstituțională și pregătirea unor intervenții legislative care să răspundă concret provocărilor existente în domeniul protecției mediului.

„Am fost puși în fața faptului împlinit. Ne interzic să exploatăm, dar nu ne oferă soluții. Este normal să cerem respect pentru comunitățile noastre și un cadru legal care să ne protejeze și pe noi, nu doar ecosistemele,” a concluzionat primarul din Călățele în cadrul ședinței.