Sântămăria Mare 2025: Povestea, obiceiurile și interdicțiile unei sărbători care aduce noroc, belșug și binecuvântare românilor
Pe 15 august, milioane de români își îndreaptă pașii către biserici și mănăstiri pentru a cinsti una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creștin: Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare sau „Paștele verii”
Această zi sfântă reunește credința ortodoxă, tradițiile românești vechi de secole și obiceiuri păstrate cu sfințenie chiar și în 2025.
În fiecare an, numele Maicii Domnului răsună de două ori cu putere în inimile credincioșilor: 15 august, când este prăznuită Adormirea sa, și 8 septembrie, când se celebrează Nașterea sa. Între aceste două date se află un interval plin de semnificație spirituală, cunoscut în popor ca „Între Sântămării”, o perioadă considerată potrivită pentru nunți, semănături și începuturi noi.
Potrivit tradiției, Maica Domnului a trăit 11 ani după Înălțarea Mântuitorului. Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea „mutării” la viața veșnică, iar în clipa rânduită, Iisus Hristos a coborât și i-a primit sufletul în brațe, înfățișat sub forma unui prunc. Minuni s-au petrecut atunci: orbii și-au recăpătat vederea, surzii au auzit, iar bolnavii s-au vindecat.
Adormirea Maicii Domnului este atestată din secolul al V-lea, după proclamarea Fecioarei Maria ca Născătoare de Dumnezeu la Sinodul IV Ecumenic. Este singura sărbătoare în care Biserica oficiază o slujbă a punerii în mormânt asemănătoare cu cea a Mântuitorului.
În această zi, credincioșii merg dis-de-dimineață la Sfânta Liturghie, ducând la altar fructe din recolta nouă, struguri, prune, mere, pentru a fi binecuvântate și împărțite rudelor, vecinilor și celor nevoiași. În Transilvania, femeile măritate aduc struguri, prune și miere pentru sfințire, iar fetele nemăritate duc flori de câmp la icoane pentru a-și găsi ursitul. În Moldova, ziua este cunoscută și ca „Ziua morților”: se pomenesc cei care au purtat numele Maria, iar mormintele sunt tămâiate. În Maramureș, procesiunile religioase spre mănăstiri adună mii de oameni, portul popular și cântările bisericești transformând ziua într-o sărbătoare a comunității.
În ajun, femeile însărcinate evită munca grea pentru a avea o naștere ușoară, iar tinerele care doresc să se căsătorească spală icoana Maicii Domnului cu apă de busuioc, rugându-se pentru ursit.
Ce NU este bine să faci de Sfânta Maria Mare:
- Să nu tai părul și să nu-l arunci, îți alungi norocul.
- Să nu aprinzi focul în sobă cu două zile înainte, aduce ghinion și boală.
- Să nu te scalzi în ape curgătoare, considerate „spurcate” în această perioadă.
- Să nu muncești la câmp, în gospodărie sau la cusut.
- Să nu dormi pe prispa casei, atrage necazuri.
Se spune că trandafirii înfloriți de Sfânta Maria Mare vestesc o toamnă lungă și blândă, iar ploaia aduce belșug.
Pe 15 august se adună ultimele flori cu puteri tămăduitoare. Puse la icoană, acestea sunt folosite apoi la vindecări și pentru protecție. Rugăciunile rostite în această zi, mai ales în post, sunt considerate deosebit de puternice, aducând liniște și pace sufletească.
De asemenea, această dată are o dublă semnificație: este și Ziua Marinei Române, ocazie cu care în porturi au loc parade navale, ceremonii și depuneri de coroane în memoria marinarilor. Pelerinajele către mănăstiri precum Nicula devin puncte de întâlnire pentru mii de credincioși.
La sat, de pe 15 august începea sezonul nunților, care dura până la Postul Crăciunului.
0 Comentarii