Românii, printre europenii care stau cel mai puțin peste program. Salariile mici îi determină pe oameni să „rupă ușa” când s-a terminat tura
Românii nu se omoară cu orele suplimentare deci refuză să stea peste program într-o proporție covârșitoare. Atenție, însă, excplicațiile sunt mult mai complicate și au de obicei legătură cu salariile foarte mici care nu reușesc să-i motiveze pe oameni. Așadar, conform unor date oficiale Eurostat, Doar 1,8% dintre angajații români lucrează cel puțin 49 de ore pe săptămână
Procentul este mult sub media europeană, de 6,6%, și plasează țara noastră în coada clasamentului, alături de Bulgaria (0,4%) și Letonia (1%). În schimb, în state precum Grecia, Cipru sau Franța, lucrul peste program este mult mai frecvent. Grecia conduce topul, cu 12,4% dintre angajați depășind pragul de 49 de ore săptămânal, urmată de Cipru (10%) și Franța (9,9%).
România, sub presiunea productivității, dar nu a orelor suplimentare
Deși în alte țări europene se discută intens despre burnout și reducerea timpului de lucru, în România situația pare diferită. Nivelul redus al orelor suplimentare nu înseamnă neapărat și un echilibru muncă–viață personală, ci mai degrabă reflectă un model economic bazat pe salarii mai mici și productivitate scăzută, ceea ce face ca prelungirea programului să nu fie soluția dominantă pentru angajatori.
Cine muncește mai mult peste program în Europa
Proporția celor care muncesc peste program este în scădere în toată Uniunea Europeană: de la 11,7% în 2005, la 6,6% în 2024. Media europeană a orelor de lucru este de 36 de ore pe săptămână, dar există diferențe semnificative între țări – de la 32,1 ore în Olanda la aproape 40 în Grecia.
Ce spune legea și dezbaterea actuală
Directiva europeană privind timpul de lucru limitează durata maximă la 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. În timp ce unele state testează săptămâna de lucru de patru zile, altele merg în direcția opusă – Grecia a introdus recent posibilitatea de a lucra șase zile pe săptămână în anumite sectoare. Între timp, specialiștii cer ca burnout-ul să fie tratat ca o boală și tot mai puțini oameni par dispuși să își sacrifice familia și viața personală pentru muncă.
3 Comentarii