Un moment considerat istoric pentru viața eclezială din Cluj a avut loc odată cu alegerea prof. univ. dr. Anca Buzoianu în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopia Vadului Feleacului și Clujului. Este pentru prima dată când o personalitate feminină de un asemenea calibru academic devine parte a acestui for deliberativ, semnalând o deschidere tot mai clară a Bisericii către competență, dialog și implicare în societatea contemporană.

Rectorul UMF, Anca Buzoianu, aleasă în Adunarea Eparhială

Rector al Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Anca Buzoianu aduce în Adunarea Eparhială o expertiză solidă, atât în domeniul medical, cât și în cel managerial. Alegerea sa vine într-un context în care activitățile social-filantropice ale Bisericii, de la îngrijirea bolnavilor, la consiliere și servicii de asistență, devin tot mai complexe și necesită colaborări interdisciplinare.

Într-o perioadă în care este frecvent invocat un conflict între religie și știință, această numire transmite un mesaj clar: cele două domenii nu sunt opuse, ci complementare. Prezența unui rector medic într-o structură sinodală arată că Biserica vede omul ca o unitate între trup și suflet și integrează știința în propria viziune pastorală. În mod concret, acest lucru poate duce la parteneriate mai solide între eparhie și sistemul medical, în beneficiul comunității.

În același for a fost ales și Valentin Dorel Pojar, primarul comunei Jucu

În același for a fost ales și Valentin Dorel Pojar, primarul comunei Jucu, cunoscut pentru implicarea sa activă în viața comunității și în susținerea proiectelor locale. Prezența unui edil în Adunarea Eparhială aduce o dimensiune practică și administrativă, facilitând legătura dintre nevoile reale ale cetățenilor și misiunea spirituală a Bisericii.

Adunarea Eparhială, formată din clerici și mireni, are rol deliberativ și contribuie la stabilirea direcțiilor majore ale eparhiei. În acest context, implicarea unui reprezentant al administrației locale poate accelera colaborarea în domenii precum educația, cultura, asistența socială sau restaurarea patrimoniului.

Alegerea celor doi membri conturează un model de sinergie instituțională între Biserică și stat, într-un cadru echilibrat. Nu este vorba despre o schimbare radicală, ci despre o revenire la firescul tradiției creștinismului răsăritean, unde viața publică și cea religioasă coexistă și se completează.

Într-o perioadă marcată de nevoia de coeziune socială și colaborare între instituții, acest pas făcut la Cluj poate deveni un exemplu de bune practici. Biserica transmite astfel un mesaj de deschidere către lume și de valorizare a competenței puse în slujba comunității – un semnal că dialogul dintre credință, știință și administrație nu doar că este posibil, ci și necesar.