Proiect imobiliar controversat în Cluj-Napoca, respins în comisia de urbanism! George Trif: „Nu putem construi un puzzle imobiliar” în fosta fabrică

Blocuri de până la 70 de metri pe platforma Clujana: proiectul imobiliar a fost respins în comisia de urbanism

Un proiect care propunea blocuri de locuințe de până la 70 de metri, un centru de cartier și o piață agroalimentară pe platforma fostei fabrici Clujana, din cartierul Bulgaria, a fost respins joi în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a Primăriei Cluj-Napoca.

Vestea a fost anunțată de George Trif, vicepreședintele USR Cluj, care cere ca orice transformare a zonei să pornească de la un plan pentru întreaga platformă, nu de la proiecte izolate.

Potrivit lui George Trif, respingerea proiectului „ar trebui să fie un semnal clar că vremea dezvoltărilor «pe bucăți», care sufocă orașul, trebuie să apună”. Reprezentantul USR spune că zona Clujana are „un potențial uriaș”, dar că dezvoltarea ei trebuie să îndeplinească trei condiții pe care le va susține împreună cu colegii săi.

Prima este o viziune unitară pentru toată platforma. „Nu putem construi un puzzle imobiliar în care piesele nu se potrivesc și care generează doar haos”, a declarat Trif.

A doua condiție privește infrastructura. Trif cere ca străpungerea Câmpina – 1 Mai să fie „o condiție preliminară și nenegociabilă”. „Fără infrastructură nouă și transport în comun integrat, orice clădire înseamnă doar mai mult timp pierdut în trafic pentru noi toți”, a spus acesta.

A treia ține de spațiile verzi și de legătura cu restul cartierului: Someșul, Canalul Morii, viitorul ansamblu Rivus și zona de agrement de la Clujana, cu trasee continue pentru pietoni și piste de biciclete sigure.

Ce propunea proiectul respins

Documentația, întocmită de biroul Bruta Plan pentru firmele Delta Pharm și Medical Trade, viza obținerea avizului de oportunitate, prima etapă din procedura de restructurare a unei foste platforme industriale. Cele două companii dețin 20.628 de metri pătrați din incinta Clujana, cu acces din strada Tăbăcarilor.

Pe acest teren erau propuse blocuri cu două niveluri de subsol și între 10 și 14 etaje, plus un turn cu 20 de etaje, de 70 de metri înălțime. Locuințele ar fi ocupat aproape 35.000 de metri pătrați desfășurați, adică circa 69% din suprafața construită. Proiectul mai includea un hotel, o zonă pentru industrii creative lângă clădirea istorică a fabricii și 528 de locuri de parcare, cel puțin trei sferturi dintre ele în subsoluri.

În centrul incintei, documentația prevedea o piațetă publică de aproximativ 55 pe 40 de metri, clădiri pentru instituții publice, precum un ghișeu al primăriei sau un punct de poliție locală, și o hală pentru producătorii locali. Proprietarii urmau să cedeze 3.006 metri pătrați pentru drumuri publice.

Restul platformei și problema traficului

Detaliile urbanistice priveau doar terenul celor două firme, adică aproximativ o cincime din cele 101.690 de metri pătrați ai incintei Clujana. Pentru restul platformei, documentația propunea doar un plan director, urmând ca ceilalți proprietari, aflați în curs de asociere, să vină ulterior cu propriile planuri urbanistice.

Proiectanții recunosc în document că incinta este în prezent închisă circulației pe direcția nord – sud și că e nevoie de o legătură care să degajeze Piața 1 Mai și intersecția străzilor Fabricii și Câmpina. Soluția propusă era o stradă nouă, de 21 de metri lățime, între strada Tăbăcarilor și viitorul bulevard Câmpul Pâinii. Capacitatea rețelei de drumuri urma să fie verificată abia în faza următoare, printr-un studiu de trafic. Terenul se află, parțial, și într-o zonă cu risc de inundații.

George Trif spune că noul Cod al Urbanismului oferă autorităților locale pârghiile necesare pentru a planifica orașul coerent și pentru a nu mai permite apariția unor „insule” izolate „care aduc mii de mașini pe străduțe deja blocate”. Situația este asemănătoare, potrivit acestuia, în zona Sopor, unde aprobarea planurilor urbanistice este încă așteptată.

„Clujul trebuie să se dezvolte, dar trebuie să o facă cu cap, planificat și punând calitatea vieții clujenilor pe primul loc”, a declarat vicepreședintele USR Cluj.