Constructia noii piste a Aeroportului International Cluj s-a oprit din cauza unei case care se afla pe traseul lucrarilor si care nu a fost demolata.

Imobilul, aflat acum in paragina, apartine Ministerului Apararii Nationale (MApN) si nu a fost demolat deoarece autoritatile nu au reusit sa treaca peste problema birocratica.

Firma IPTANA a realizat proiectul luand in calcul varianta in care acest imobil ar fi fost demolat, dar pana acum acest lucru nu s-a intamplat. Cladirea, care apartine MApN, a fost construita in anii '60 si adapostea statul major al mai multor unitati militare care aveau rolul de a apara aeroportul clujean.

"S-a sperat ca se va obtine o hotarare de guvern care sa urgenteze trecerea acestui imobil de la Ministerul Apararii Nationale la Consiliul Judetean Cluj. Procedura a inceput in 2010, dar pana in prezent problema nu a fost rezolvata", a afirmat un oficial IPTANA Bucuresti.

Conducerea Consiliului Judetean (CJ) Cluj a facut demersuri pentru a trece cladirea de la Ministerul Apararii in patrimoniul judetean, dar inca nu au reusit sa faca nimic.

Directorul Aeroportului International Cluj, David Ciceo, a declarat ca lucrarile la pista au inceput in luna septembrie 2011, dar au fost "incurcate" de cladirea aflata pe aliniamentul pistei. "Demersurile sunt facute de mult timp la MapN, dar inca nu avem un raspuns. (...) La momentul in care s-a realizat planul se stia faptul ca pe traiectul pistei exista o casa a Ministerului Apararii Nationale, dar s-a crezut ca se vor obtine mai repede actele cu privire la demolarea acesteia. Proiectantul ne-a spus din prima ca trebuie demolata aceasta casa", a explicat David Ciceo.

Reprezentantii Aeroportului au avut probleme si cu exproprierea terenurilor din cartierul Someseni, deoarece din comisie facea parte si primarul suspendat, Sorin Apostu. Pana cand acesta nu a fost inlocuit, comisia nu si-a putut relua lucrarile vitale pentru ca firma care construieste pista de 2.100 de metri sa aiba front de lucru.

Investitia care se face la aeroport se ridica la 38 de milioane de euro, urmand ca pe langa pista de 2.100 de metri sa mai fie construita o portiune de 1.400 de metri, astfel incat noua pista sa masoare 3.500 de metri si sa permita aterizarea la Cluj-Napoca a avioanelor transatlantice.