Paradoxul care costă Europa: Oamenii țin zeci de miliarde de euro în bănci, dar companiile pleacă după bani în afara UE. Avertismentul lui Victor Negrescu

Paradoxul european, explicat de Victor Negrescu: 10.000 de miliarde de euro stau în bănci, dar Europa nu investește destul

Gospodăriile din Uniunea Europeană țin în depozite bancare aproximativ 10.000 de miliarde de euro, însă continentul investește prea puțin, a declarat joi, 12 noiembrie, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu,potrivit agerpres.

Mesajul video a fost transmis la Forumul „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat la București de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Institutul de Studii Financiare (ISF).

Negrescu a descris situația ca pe un paradox european. Uniunea are cercetători, antreprenori și idei inovatoare, dar multe dintre companiile ei ajung să caute bani în afara granițelor UE. Are o piață de peste 450 de milioane de consumatori, iar piețele financiare sunt în continuare fragmentate.

Diferența devine mai vizibilă lângă cifrele din raportul Draghi. Pentru a-și consolida competitivitatea, Europa ar avea nevoie de investiții suplimentare de 750–800 de miliarde de euro pe an.

Economiile oamenilor nu trebuie împinse spre plasamente riscante

Europarlamentarul a spus că nu propune mutarea economiilor populației în investiții riscante. UE ar trebui, în schimb, să creeze instrumente care să le dea cetățenilor mai multe variante de a-și folosi banii și să le permită companiilor să obțină finanțare atunci când au nevoie.

Pentru Negrescu, provocarea reală e ca banii deja disponibili să ajungă mai eficient în economie. Acesta este obiectivul Uniunii Economiilor și Investițiilor, reformă pe care o vede ca pe o șansă istorică pentru România și pentru Europa Centrală și de Est.

Timp de decenii, economiile din regiune au recuperat decalajele prin investiții publice, fonduri europene și capital străin. Negrescu a spus că aceste surse rămân esențiale, dar că următoarea etapă cere piețe de capital mai puternice, finanțare pentru firmele inovatoare și o implicare mai mare a cetățenilor.

El a dat exemplul pieței reglementate din România, a cărei capitalizare a ajuns la aproximativ 579 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, potrivit datelor ASF. Progresul contează, a spus europarlamentarul, dar mai important e dacă piața reușește să finanțeze economia reală.

Negrescu vrea ca o companie românească inovatoare să poată crește în țară, să obțină finanțare europeană și să devină jucător internațional fără să-și mute activitatea în altă parte, lucru care, a spus el, s-a mai întâmplat.

Fraude de plată de 4,2 miliarde de euro într-un an

Digitalizarea poate grăbi procesul. Inteligența artificială poate evalua mai bine riscurile, poate reduce costurile administrative și poate face serviciile financiare mai accesibile, iar tehnologiile digitale pot ușura investițiile transfrontaliere și accesul firmelor mici la finanțare.

Vicepreședintele Parlamentului European a avertizat însă că încrederea se construiește greu și se poate pierde după o singură fraudă, un atac cibernetic sau o decizie automată pe care nimeni nu o poate explica. În 2024, fraudele de plată raportate în Spațiul Economic European au totalizat 4,2 miliarde de euro, cifră care, în opinia lui, face din securitatea digitală o problemă economică, socială și de încredere în instituții.

UE a răspuns cu trei regulamente: MiCA, cu reguli comune pentru piețele de criptoactive, DORA, pentru reziliența operațională digitală a sectorului financiar, și AI Act, care stabilește cerințe pentru utilizările inteligenței artificiale ce pot afecta drepturile cetățenilor.

Negrescu a cerut reguli clare și proporționale, aplicate la fel în toate statele membre, și autorități de supraveghere capabile să țină pasul cu tehnologia. Europa nu trebuie să reglementeze fiecare inovație înainte să-i înțeleagă potențialul, dar nici să-i lase pe oameni să suporte singuri riscurile, a spus el. Un fintech care respectă regulile europene ar trebui să crească pe piața unică fără să se lovească de 27 de interpretări administrative diferite.

Doar 18% dintre europeni au cunoștințe financiare solide

Potrivit Eurobarometrului privind educația financiară, numai 18% dintre cetățenii europeni au un nivel ridicat de cunoștințe financiare. Cele mai performante aplicații nu ajută, a explicat Negrescu, dacă oamenii nu fac diferența între economisire și investiție, între randament și risc sau între un produs autorizat și o promisiune frauduloasă.

De aceea, a propus ca educația financiară și digitală să devină o investiție strategică europeană: integrată mai bine în școli, cu sprijin pentru formarea adulților și cu programe pentru persoanele vulnerabile.

În negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, Negrescu susține alocarea de bani pentru competențe digitale, cercetare și inovare. Europa nu poate deveni lider tehnologic fără investiții în companii, infrastructură și competențe, a încheiat el.