O clujeancă îi bate obrazul lui Boc! Cum se modernizează de fapt centrele orașelor din Europa: „Peste tot e o reîntoarcere la vegetație”


Săturată de argumentele edilului clujean, potrivit cărora în toate marile orașe europene se betonează ca și la Cluj, o clujeancă a decis să demonstreze contrariul celor spuse de Emil Boc. Femeia a prezentat mai multe studii care demontează teoria administrației locale. Pe lista marilor orașe europene care în ultimii ani au încercat să crească numărul proiectelor urbanistice ce contribuie la dezvoltarea infrastructurii verzi se află și Barcelona, Paris sau Berlin.

Nu de puține ori ni s-a întâmplat să simțim că în centrul orașului este mult mai cald decât la periferie. Nu este doar o impresie, ci o realitate. Fenomenul poartă numele de insulă de căldură urbană, iar specialiștii spun că aceste diferențe de temperaturi pot ajunge chiar și la 10 grade. De aceea, marile orașe europene regândesc echilibrul dintre infrastructura gri și cea verde, inclusiv scoaterea unor porțiuni de paviment pentru plantare de flori. 

Asfaltul, betonul, acoperișurile negre și clădirile înalte absorb și depozitează căldură, sunt lucruri greu de suportat în contextul creșterii accelerate a temperaturilor din cauza încălzirii globale.

Pentru că m-am săturat de argumentul „așa se modernizează centrele orașelor din Europa'', pe care îl tot vehiculează primarul Clujului, am căutat să văd ce se întâmplă, de fapt, în acele orașe. 

Bineînțeles că viziunea e alta, mai exact peste tot e o reîntoarcere la vegetație (a se vedea linkurile de mai jos), iar asta înseamnă inclusiv scoaterea unor porțiuni de paviment pentru plantare de flori. Cum ar veni, iar nu ținem pasul cu Europa, dar ne batem cu cărămida în piept cât de grozavi suntem, atât putem”, a transmis Laura Laurențiu.

Cum se modernizează de fapt centrele orașelor din Europa:

Boc le răspunde celor care nu iubesc betonarea Clujului: ”Cine mai comentează să meargă să vadă piața din fața Parlamentului Europei”

Spațiile verzi din centrul Clujului dispar sub granitul cumpărat cu milioane de euro, dar primarul Emil Boc declară că acesta e modelul preluat de la marile orașe europene.

Cine mai comentează de modul în care arată spațiile pietonale să meargă în fața Parlamentului European din Bruxelles, Capitala Europei, și să vadă cum arată un spațiu pietonal! Dacă acolo nu este un model de referință, atunci pot spune că Bruxelles-ul și Capitala Europei nu este un model de bună practică. Exact modelul acesta bazat pe amenajare modernă cu spații pietonale deschise, nu cu noroi, cum și-ar dori unii, nici cu asfalt cum și-ar dori alții. În rest, despre amplasarea pomilor, mai întrebați-i și pe arhitecți și pe marii specialiști care atât să se priceapă cum să pună un pom și să stabilească un design la o piață, pentru că destul dau greș cu unele proiecte publice cum sunt statuile. Măcar la celalalte să se priceapă. 

Per ansamblu, Uniunea Europeană nu finanțează numai spațiile pietonale de calitate și care îmbunătățesc spațiile verzi. La orice proiect pe care deschidem, promovăm mai mult spațiu verde decât am avut înainte. Uitați-vă la malurile Someșului, peste un hectar de spații verzi este mai mult decât am avut. Pe strada Kogălniceanu sunt mai mulți copaci. Urmărim să îmbunătățim viața oamenilor și să crească suprafețele de spații verzi”, a declarat primarul Emil Boc, la mijlocul lunii martie, la un post de radio local.

Comentarii Facebook