Joi 25 Februarie

Marea ”băltoacă” din Mărăști. Fotografie din cartierul Mărăști, care a dat frâu liber amintirilor - FOTO


O fotografie, în care este prezentată perioada cruntă a Clujului, realizată în Mărăști, de  un fotograf străin prezintă Mărăștiul așa cum nu îl știu mulți.

Karin Nedela a vizitat Clujul în vară anului 1985 şi apoi în apropierea Anului Nou din 1987. ”Prima vizită a fost parte dintr-o călătorie mai lungă din Esztergom (Ungaria) spre Varna (Bulgaria), inspirată dintr-o carte a autorului britanic Patrick Leigh Fermor, O vreme a Darurilor. Îmi place să călătoresc, dar atunci a fost prima dată când am ieşit din „zona de confort", nu ştiam limbile - în Bulgaria nu ştiam nici măcar să citesc. Când am ajuns în România, am fost frapantă de trei lucruri", spune ea: „cât de frumoasă era ţara, cât de teribilă era situaţia cotidiană a oamenilor şi cât de prietenoşi şi săritori erau, în ciuda acestui fapt”, a spus Karin Nedela, într-un material apărut în presa locală.

Aceasta a fotografiat un Mărăști plin de gropi și noroi. 

993984_627276183978793_1541635818_n.jpg

Fotografa a venit la Cluj într-o colaborare dintre şcoala de artă la care studia, Hochschule fur Gestaltung Offenbach, și Universitatea de Arte din Cluj.

Imaginea care acum circulă pe Facebook a fost realizată în timpul vizitei din 1987.

Clujenii care au văzut-o, și care știi detalii despre acea perioadă, au comentat: ”Nu foarte târziu… la vizita lui Ceaușescu deja era betonată strada. Băltoaca disparuse.

Înainte de modernizarea zonei erau tratative ca Biserica Sf. Petru sa fie mutată în curte la Azilul de bătrâni. ( au mai fost mutate clădiri în acea perioadă)

Însă s-a renunțat la idee după intervenția Papei Ioan Paul al 2-lea, motivand ca e o lucrare veche, nu ca si clădirile din beton mutate în București, și mișcarea ei ar degrada-o. Ar fi o distrugere prea mare, fiind o Biserică veche de peste 150 de ani... Arhitecții au modificat proiectul făcând ca Bulevardul să se deschidă înainte și sa se închidă înapoi după Biserică.

Îmi aduc aminte când s-a săpat în jurul Bisericii pentru a pune în practică mutarea ei, iar în zona din spatele ei au ieșit la iveală oseminte umane semn că acolo ar fi fost candva un cimitir. Fântâna arteziană era amplasată în curte la Napolact ( unde e Lidl acum) iar odată cu reamenajarea zonei a fost pusă pe spațiul verde din spatele Bisericii”.

Foto: Cluj-Napoca/România 1987

Copyright:Karin Nedela

Comentarii Facebook