Duminica 28 Aprilie

Doi ani de război în Ucraina! Refugiații s-au adunat în Piața Unirii din Cluj-Napoca au condamnat conflictul - FOTO


La doi ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, refugiații de la Cluj, dar și susținătorii acestora s-au adunat sâmbătă, 24 februarie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

La acest eveniment au fost momente emoționante, relatări ale celor care au fugit din calea războiului, în special femei cu copiii. Cei mici au venit în număr mare în Piața Unirii. Cu toții deja merg la școală în Cluj-Napoca de doi ani și vorbesc limba română, războiul având un impact major în viața lor.

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare a războiului ruso-ucrainean început în 2014. Invazia a fost cel mai mare atac asupra unei țări europene de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Se estimează că a provocat zeci de mii de victime civile ucrainene și sute de mii de victime militare. Până în iunie 2022, trupele rusești au ocupat aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați pe plan intern, iar peste 8,2 milioane de ucraineni au fugit din țară până în aprilie 2023, creând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Deteriorările de mediu extinse provocate de război, descrise pe scară largă ca un ecocid, au contribuit la crize alimentare în întreaga lume.

Înainte de invazie, trupele rusești s-au masat în apropierea granițelor Ucrainei, în timp ce oficialii ruși au negat orice plan de atac. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o „operațiune militară specială” pentru a sprijini republicile separatiste Donețk și Luhansk, susținute de Rusia, ale căror forțe paramilitare se luptă cu Ucraina în conflictul din Donbas din 2014. Putin a îmbrățișat opinii iredentiste care contestă dreptul Ucrainei de a exista și a afirmat în mod fals că Ucraina este guvernată de neonaziști care persecută minoritatea rusă. El a declarat că obiectivul său este de a „demilitariza” și „denazifica” Ucraina. Au fost lansate atacuri aeriene rusești și o invazie terestră pe un front nordic din Belarus spre Kiev, un front sudic din Crimeea și un front estic din Donbas spre Harkov. Ucraina a decretat legea marțială și a ordonat o mobilizare generală.

Trupele rusești s-au retras de pe frontul de nord până în aprilie 2022, după ce au întâmpinat provocări logistice și o rezistență acerbă din partea Ucrainei. Pe fronturile din sud și sud-est, Rusia a capturat Herson în martie și Mariupol în mai, după un asediu distructiv. Rusia a lansat o nouă ofensivă în Donbas și a continuat să bombardeze ținte militare și civile aflate departe de linia frontului, inclusiv rețeaua de energie pe parcursul iernii. La sfârșitul anului 2022, Ucraina a lansat contraofensive de succes în sud și în est. La scurt timp după aceea, Rusia a anunțat anexarea ilegală a patru regiuni parțial ocupate. În noiembrie, Ucraina a recucerit părți din regiunea Herson, inclusiv orașul Herson însuși. În iunie 2023, Ucraina a lansat o altă contraofensivă în sud-est.

Invazia a fost întâmpinată cu o condamnare internațională. Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care a condamnat invazia și a cerut o retragere completă a Rusiei în martie 2022. Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să suspende operațiunile militare, iar Consiliul Europei a expulzat Rusia. Numeroase țări au impus sancțiuni Rusiei și aliatului său Belarus și au oferit ajutor umanitar și militar Ucrainei. Toate statele baltice au declarat Rusia ca fiind un stat terorist. Au avut loc proteste în întreaga lume, împreună cu arestări în masă ale protestatarilor anti-război în Rusia, care a adoptat, de asemenea, o lege care permite o cenzură mai mare a presei. Peste 1.000 de companii și-au închis operațiunile în Rusia și Belarus ca urmare a invaziei. Curtea Penală Internațională (CPI) a deschis anchete privind posibile crime împotriva umanității, crime de război, răpiri de copii și genocid. Curtea a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin și al Mariei Lvova-Belova în martie 2023, invocând responsabilitatea pentru deportarea ilegală a copiilor.

ALR-UKRAINE-240224041.jpg

ALR-UKRAINE-240224032.jpg

ALR-UKRAINE-240224013.jpg

ALR-UKRAINE-240224009.jpg

ALR-UKRAINE-240224080.jpg

Foto: alrphotography și alr-photography.com

Comentarii Facebook