Cum s-a ajuns la îngenuncherea justiției din România. Tudor Chirilă arată cum PSD a distrus sistemul: De la decizia din 2017 la blocajul din 2025
Artistul și activistul civic Tudor Chirilă susține că actuala criză din justiție, vizibilă prin blocajele de la Curtea Constituțională, nu este un accident izolat, ci rezultatul unui proces politic început în urmă cu aproape un deceniu. Potrivit acestuia, atenția publică este concentrată greșit pe câțiva judecători CCR, care ar fi doar „consecințe”, nu cauze ale problemei.
2017–2019: Justiția din România devine țintă politică
Chirilă indică anul 2017 drept momentul-cheie, când PSD, alături de ALDE, a decis rescrierea legilor justiției printr-o comisie specială parlamentară. Modificările legislative din 2018 și 2019, inclusiv înființarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților (SIIJ) și adoptarea de ordonanțe de urgență care au schimbat regulile „din mers”, ar fi transformat justiția într-un instrument de presiune politică. Efectul direct: teamă instituțională, proteste masive și mesajul că regulile pot fi schimbate oricând.
2020–2021: Normalizarea deformării justiției din România
După schimbarea puterii, susține Chirilă, mecanismele create nu au fost desființate. Lipsa unei resetări reale a fostei arhitecturi legislative a dus la „înghețarea” sistemului, iar justiția a rămas slăbită, dar funcțională doar la suprafață.
2022: Reambalarea, nu reforma justiției din România
Desființarea SIIJ și adoptarea noilor Legi ale Justiției sunt prezentate ca o reformă de fațadă. În realitate, spune Chirilă, structurile de control au fost păstrate sub alte denumiri, fără refacerea reală a independenței magistraților.
2023–2024: Efectele se văd în practică
Întârzierile, numărul redus de procurori desemnați și reticența magistraților ar fi dus la o justiție lentă și defensivă. Ajustările ulterioare au fost doar tehnice, fără impact structural.
2025: Criza actuală din justiția română și cum s-a ajuns aici
Blocajele de la Curtea Constituțională și amânarea deciziilor importante sunt, în această logică, rezultatul final al unui proces lung. Justiția ar fi ajuns „ostatic constituțional”, prinsă între numiri politice și mecanisme de presiune consolidate în timp.
Astfel, Tudor Chirilă espinge ideea că protestatarii din 2017–2018 ar purta vreo responsabilitate pentru situația actuală. „Noi am fost doar în stradă”, afirmă el, subliniind că deciziile au fost luate în Parlament, la Guvern și la CCR. Concluzia sa este că PSD și ALDE au creat mecanismul, PNL l-a legitimat prin inacțiune, iar CCR l-a stabilizat, iar actuala criză este efectul cumulativ al acestor alegeri politice.
„Cei patru judecători PSD care au boicotat ședințele CCR sunt doar consecința unei istorii care începe încă din 2017 (bine, și mult mai departe în timp) și pe care cu două trei întrebări pe google și chat gpt o poți formula foarte ușor. E bine să nu uităm pentru că atenția se mută de la adevărații contributori prin restrângerea cercului. Ăștia patru sunt doar cozi de topor. Dar, de exemplu, Cătălin Predoiu e bine mersi, Savonea care are mai multă putere ca Ilie Bolojan și Nicușor Dan la un loc, pentru că are corupții în spate, e iar bine mersi. Cei care am ieșit în stradă în 2017-2018 eram făcuți sorosiști. Azi ne fac sorosiști și cei fabricați de cei care ne făceau sorosiști în 2017. Dar faptele vorbesc. Nu noi am fost în parlament, nu noi am fost la CCR. Noi doar în stradă”, arată Tudor Chirilă.
1 Comentariu