Am crescut în Gheorgheni. Era o altă viață: copiii se cunoșteau cu toții, zburdam pe afară în fiecare zi, ne jucam de mama focului și mai mergeam pe la învățătoarea noastră care locuia în acelaș bloc din cînd în cînd, ca să ne facă sandviciuri cu unt și cu miere (un deliciu necesar după atîta zbenguială). Toată lumea știa pe toată lumea și nu era nevoie… Citeste mai departe ca să ne spună părinții a cui companie să o evităm căci copiii proveniți din familii de factură proastă se excludeau singuri din gașcă. Nu au fost mulți din aceștia, dar de doi îmi amintesc pentru că își dădeau chiloții jos și ne arătau părțile private. Mai era băiatul maghiar de la etajul 8, care ne evita și oricum nu avea un caracter plăcut, deci nici o pagubă.

Odată a avut loc un accident de mașină fără victime, dar care a scos din joc automobilul cu numere de Polonia: tatăl, mama și cei doi copii, aflați în vacanță în România, acum nu aveau unde să meargă pînă se rezolva cu reparația - i-am găzduit noi. Țin minte cum ne-am surprins unii pe alții noi copiii, furișîndu-ne după culcare din paturi, pentru a ne întîlni în patru labe pe hol - erau și ei și noi curioși și dornici să interacționăm, chiar dacă nu ne puteam înțelege la vorbă. Au fost cîteva zile foarte interesante și primul noastru schimb cultural de însemnătate cu o altă nație. Fetele lor erau drăguțe, cu părul blond și ochii albaștri, mi-ar fi plăcut să mai rămînă pe la noi. După ce au ajuns acasă, ne trimiteau din cînd în cînd pachete cu alimente. Au văzut și ei situația grea în care se afla România.

Mama unuia dintre noi era vînzătoare la Diana și ne asigura uleiul, făina și zahărul care chiar pe cartelă fiind se mai termina, niciunul dintre noi nu făcea foame. Odată am primit de la cineva pește viu, am umplut cada de baie cu apă și i-am ținut acolo o zi -două pînă i-am mîncat și împărțit și altora.

Era un nene rău la o casă, ulterior demolată pentru a face loc complexului - ne tăia mingile de fotbal care mai aterizau în curtea lui deși nu îi spărsesem niciodată geamurile. Ne-am bucurat cînd a plecat.
Un stîlp de iluminat avea izolația proastă și te furnica dacă puneai o mînă pe el și cealaltă pe pămînt. Noi cei mai "experimentați" îi prosteam pe neștiutori să o facă, rîzînd apoi de reacțiile lor.
Făceam tunuri cu carbid, găsit din abundență în șantierul de la Diana. Nu a chemat nimeni miliția, pentru că erau și copii de milițieni și militari în gașcă.
Nu exista să facem porcării prea mari căci cartierul avea ochi și se afla rapid, iar consecința era statul în casă, cea mai groaznică pedeapsă. Astăzi copiii stau în casă de bunăvoie, lipiți de ecranul dospozitivului în lumea lor virtuală, am impresia că nici vechile jocuri clasice ale copilăriei nu le mai cunosc. Ce păcat că nu mai pot avea copilăria pe care am avut-o noi!

1. Oferta de succes: oportunitate de castig.
Cautam urgent operatori pe internet. Castigurile sunt foarte motivante. Lucrati acasa la dvs, la calculator, in timpul liber.
Asiguram instruire gratuita si de cea mai buna calitate, invatam totul impreuna! Se semneaza un contract in original, trimis prin posta. Trebuie sa aveti varsta de 18 ani… Citeste mai departe si cunostinte minime de navigare pe internet. Pentru detalii, contactati-ne pe adresa de e-mail: activitatecompletonline@gmail.com

Ar trebui ca o strada din Gheorgheni sa poarte numele de Augustin Presecan. Ii pretuim prea putin pe constructorii tarii

Exista spatiu verde in Gheorgheni momentan, pana pune piticu gospodar ochii pe zonă si tranteste niste bloace de 10 etaje. Sa vezi atunci cum se inghesuie clujenii get-beget sa se indatoreze pt restul vietii pt o cutiuță de beton suprapusă.

Unde vezi in urbanismul de 5 stele a lui Boc blocuri cu spatiu verde cum sunt in gheorgheni? daca era dupa pitic pe spatiul verde dintre strada Unirii si aleea Bizusa mai trantre vreo doua trei blocuri

Atunci se planifica, azi se pune accent pe individ, pe privat, pe ... e terenul meu si fac ce vrea muschii mei. Daca atragi cuiva atentia esti etichetat comunist dar, nu cere nimeni uniformizare ca atunci, adica sa fie cateva modele de blocuri care sa semene intre ele, nu.
Trebuie sa fie un standad, respectat inca din perioada interbelica, La… Citeste mai departe sate spre exemplu, puteai sa-ti faci casa cum vrei dar la o anumita distanta de drum, etc.
Urbanismul?

PAI BLOCURILE COMUNISTE ERAU FACUTE CU CAP, PENTRU OAMENI.
ACUM SUNT FACUTE PENTRU BANI.

Daca nu apar contracandidati seriosi si din timp, nu pe ultimii 30 m.... Bolobloc forever!

Lasa ca il voteaza clujenii inca o data si o sa poata pune beton si acolo intre blocuri. Sau o sa gaseasca el cumva sa dea aprobare pt un turn de aprtamente acolo. Ca piticu numa atata stie.

Se intampla cand mocanul gâscar cu viziuni fantasmagorice ajunge să decidă. Ce e mai trist e ca a ajuns sa indobitocesca o groaza de asa zisi clujeni.