De ani de zile, clujenii așteaptă Centura Metropolitană a Clujului, soluția „magică” propusă de administrația Boc pentru decongestionarea traficului care ne sufocă orașul. Tibor Hartel, profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai, atrage însă atenția asupra riscurilor unui asemenea proiect major de infrastructură.

Profesorul de la UBB explică care este efectul centurii explicit la adresa pășunilor din Hoia-Baciu, mai ales a Pădurii Hoia - oaza de liniște și verdeață pe care o mai au clujenii obosiți de betonarea excesivă a municipiului. 

„Peisajul din imagine va fi tăiat în 2 de către o centură - asta este intenția și asta arată planurile. Peisajul Hoia-Baciu. Ruta este evidențiată de către mine pe baza unui plan găsit pe internet.*Poza prezintă partea de peisaj evidențiat prin pătrat și punctul pe linia roșie este locația de unde am realizat poza.

Centura asta așa este problematică din mai multe puncte de vedere.

1. La nivel local distruge habitatele unor specii importante, protejate. Ieri am identificat habitate ale tritonului cu creastă și ale izvorașului cu burta galbenă de-a lungul traseului dar colegii ornitologi, entomologi și botaniști dacă ies și caută mai pot să apară specii. Oricum, nivelul local este doar 1 efect. Ce urmează este mai grav.

2. Există un așa numit „road effect zone”, sau „efectul șoselei”, zona pe care șoselele afectează natura și mediul în cele 2 părți ale lor. Literatura științifică distinge mai multe efecte, de la poluarea permanentă sonoră (bulversează peisajul sonor natural, alungând multe specii de păsări, acestea fiind sensibile zgomotului și atrăgând specii comune, urbane), la omorârea animalelor care traversează șoseaua sau prin schimbarea condițiilor de mediu (inclusiv poluanți) în cele 2 părți ale șoselei. Efectul șoselei se resimte în funcție de organisme la modul general de la 100 la 1000 de m în cele 2 părți ale șoselei. Studii specifice de caz arată variații care variază între 40-2800 m (păsări în Olanda), 1-100 m pentru salamandre și tritoni, 250-1000 m pentru broaște, 50-1000 m pentru lilieci. Aceste variații depind de context dar cifrele cred că arată destul de bine că efectul șoselei de centură asupra naturii din Hoia-Baciu va fi mult, mult peste efectul local. Efectul șoselei va cuprinde tot ce vedeți în poză și mai mult (faceți în gând un scenariu cu 100 m în stânga și dreapta drumului și unul cu 1000).

3. Al treilea nivel vine din configurația de peisaj în care se situează șoseaua. Ecologii când analizează structura peisajului disting două metrici. Primul este compoziția, cu alte cuvinte, care sunt elementele care alcătuiesc peisajul încadrat, cât de bine sunt reprezentate. În acest sens se vede că peisajul Hoia-Baciu-Suceagu-Florești are  petece de pădure intercalate cu pajiște, are pâraie care trec peste peisaj, are arbori și arbuști presărați, bălți temporare. Se mai vede că această compoziție este echilibrată pentru ecosistemele dominante, adică este cam tot atâta pădure ca pășune (este extrem de important pentru maximizarea biodiversității native). 

Dar aici intră și șoselele, construcțiile care se văd în partea de est-nord-est a hărții, spre exemplu. Toate acestea sunt elemente compoziționale. Al doilea este configurația, și anume cum sunt situate elementele enumerate mai sus unele raportate le celelalte. Configurația actuală este perfectă pentru o ecologie rezilientă pesisajului. Petecele de pădure unite de pajiști cu înalte valori naturale permit „fluxul și refluxul” organismelor în peisaj, conectivitatea ecologică fiind extraordinară. O pasăre de talie mică poate trece de la o pădure la alta utilizând arborii presărați ca „stepping stone” fără ca riscul să fie prădată de o altă pasăre răpitoare să fie mare. Configurația asta permite liniște, și permite oamenilor să savureze natura peri-urbană într-un mod unic pentru un oraș de calibrul Clujului. Trântirea unei șosele (linia roșie) reconfigurează tot peisajul odată pentru totdeauna. Întrerupe rutele de migrare și dispersie a animalelor, întrerupe acel flux și reflux de care am zis și care se întâmplă sezonal la toate speciile de vertebrate care locuiesc acel peisaj.

Intenția de a proteja pădurea Hoia pentru natură (vedeți harta, este doar 1 petic de pădure, deci un element structural al întregului peisaj) în condițiile impactului șoselei nu va funcționa. Este ca și când dorim să protejăm inima în timp ce permitem distrugerea plămânilor, a creierului. Ca ecolog sunt în situație ciudată pe care medicii ar putea să o înțeleagă. 

Când medicul este rugat să dezvolte ceva pentru menținerea sănătății inimii în contextul în care pacientul nu este dispus să renunțe la duhănit și nici la colesterol, din contră, are intenția să le crească. Medicul este pus în imposibilitate. Cam asta este și cu ecologii în fața unor astfel de situații. Sunt pus să asigur protejarea unui petic de pădure în contextul în care este izolat de întreg. Dar speciile care alcătuiesc peticul acela (de exemplu toate animalele) depind de restul sistemului...

Ca ecolog aș urgenta amplasarea șoselei într-un peisaj unde efectul ei să nu fie dezastruos. Aici va fi. Ar fi fain dacă s-ar auzi mai intens și alte voci ale ecologilor că nu sunt eu singurul ecolog din Cluj, pentru eventualitatea în care v-ați plictisit de mine.

Distrugerile pe care le facem acum vor priva generația copiilor de azi de oportunități când vor fi adulți. Asta este inadmisibil din punct de vedere moral.

Cu scuze pentru textul lung, și pe alocuri cu greșeli strecurate.

Vă doresc o zi frumoasă! Eu, un ecolog și un om îngrijorat.

*Sper să nu fie cea corectă.”, transmite Tibor Hartel, rofesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Prima etapă a Centurii Metropolitane este legată de Spitalul Regional de Urgență. Acesta a fost motivul pentru care etapa unu are ca punct de început Floreștiul cu Spitalul Regional de Urgență. Această centură începe de la nodul 5 Florești și care asigură legătura cu Baciul în această primă etapă, printr-un drum de legătură, ne va permite să decongestionăm partea care ține de Tăietura Turcului și care ține de Grigorescu, a transmis administrația locală.