Sambata 7 Decembrie

Clujean premiat cu AUR la Târgul Internaţional de Invenţii - Geneva 2019, pentru un Alfabet al Culorilor pentru Nevăzători - VIDEO


Un pictor și restaurator clujean a primit medalia de aur la Târgul Internaţional de Invenţii de la Geneva 2019 cu o invenție extraordinară, un Alfabet al Culorilor pentru Nevăzători, denumit Alfabetul Scripor, după numele inventatorului Tudor Scripor.

Specialist în artă, restaurare și pictura icoanelor, Scripor a lucrat timp de 7 ani pentru a găsi o modalitate de a-i face pe nevăzători să ”simtă” culorile. 

Numele lui pare a fi predestinat. Script vine din cuvântul latin ”scribere”, care înseamnă ”a scrie” folosind un anumit alfabet.

Alfabetul inventat de el transformă o dizabilitate într-o super abilitate și le va da persoanelor nevăzătoare independență, speranță, libertate și creativitate de a se exprima.   

Totul a început în anul 2012, la un curs de pictură. Eu predau pictură și tehnici de restaurare. Am avut un student nevăzător care s-a înscris la cursul meu și a fost destul de dificil să comunic cu dânsul limbajul culorilor, mai ales pe partea de cromatică. I-am explicat volumetric cum arată un tablou, dar mi-am dat seama că acest lucru nu este destul, pentru că, atunci când noi privim un tabou, ochii noștri văd culori, iar culorile transmit o anumită emoție, ceea ce nu am reușit să fac cu acest student. 

De atunci mi-am propus să descopăr o legătură între culori și lumea nevăzătorilor. Am căutat tot ceea ce se putea pe internet și am găsit că au fost numai încercări eșuate legate de această dorință. Studiind și făcând multe cercetări am ajuns la începutul proiectului și am aflat că nevăzătorii visează în culori. De acolo a pornit totul, iar alături de un grup de voluntari nevăzători am pornit tocmai de la această premisă, că ei visează în culori. Mi-au spus și ei, dar sunt și studii pe această temă. Am pornit și de la faptul că ei pot asocia culorile cu anumite senzații: roșu cu senzația de căldură, de expansiune, iar albastru cu senzația de rece. Am asociat formele geometrice, cerc, dreptunghi și pătrat cu principalele culori, respectiv roșu cu căldura și cercul, galbenul cu dreptunghiul și pătratul cu senzația de rece, deci albastru. 

Suprapunând aceste forme geometrice și cromatic au rezultat culori secundare și forme geometrice secundare. Acestea luate și simplificate, introduse într-o matrice de 9 puncte, plus un punct de orientare, a rezultat un limbaj tactil. Practic avem două alfabete, unul al formelor și al culorilor și al doilea al culorilor și al punctelor, extensie a alfabetului Braille. Diferența era că nevăzătorii aveau 6 puncte pentru litere și numere și acum pentru culori au nouă, care respectă aceeași dimensiune și mărime din alfabetul Braille. A fost foarte ușor pentru ei să îl înțeleagă, cei care au folosit până acum Braille”, a relatat Tudor Scripor.

2019-04-19_17-28-32.jpg

Noul alfabet al culorilor are 9 puncte principale și un punct de orientare. ”Alfabetul inventat de mine are și un punct sus, pentru orientare. Spre exemplu, aceste simboluri vor fi puse pe un bidon de vopsea, iar acest punct îi va ajută să știe unde este capacul, sau pe creioane și vor ști unde este vârful, pe etichete de haine, și vor afla unde este poziția de sus.

Noi ne-am axat foarte mult pe partea emoțională și acum cu acest alfabet sperăm să le dăm un grad mai mare de independență. Nevăzătorii sunt învățați să cumpere numai haine de culoare albă, neagră, gri și roșie, pentru că oricum ar combina aceste haine nu vor putea greși. Vă dați seama ce frustrant este pentru un tânăr care a devenit nevăzător în adolescență să nu își mai poată alerge hainele pe care le vrea?”, a punctat inventatorul clujean.

Unde s-a greșit până acum?

Cei mai mulți dintre cei care au încercat să facă un astfel de alfabet au fost nevăzători. Ei și-au făcut câte o legendă proprie. Ei făceau, spre exemplu, linii vălurile erau o culoare, linii ascuțite pentru altă culoare, puncte pentru altă culoare, dar acel limbaj era particular și nu putea fi adoptat în masă, pentru că nu avea nicio logică, nu avea nicio bază universală. 

Pe mine m-a ajutat că am avut subiecții cu care am lucrat, sunt și artist și am experiență în matematică și geometrie, iar de acolo am putut face toate aceste conexiuni. Acest alfabet este o sumă a altor domenii. Niciun nevăzător nu poate face un astfel de alfabet pentru că nu are percepția culorilor. Cel mai bun exemplu este Luis Braille care a văzut, dar a orbit pe parcursul vieții, și a inventat alfabetul Braille”, a mai spus Tudor Scripor.

Alfabetul Scripor va putea fi folosit în toate aspectele vieții, de la alegerea unei banale perechi de pantaloni de culoare roșu aprins, fără ca persoana nevăzătoare să fie însoțită sau să întrebe vânzătorul, la participarea la un joc de cărți cu prietenii sau în familie și terminând cu înțelegerea culorilor dintr-o operă de artă.

Vrem să creăm foarte multe jucării pentru persoane nevăzătoare, pentru a putea interacționa cu un membru al familiei care este văzător, să se poată juca cărți sau alte jocuri, pe care se vor pune simboluri de culoare, și practic aducem nevăzătorii la un nivel de percepere a culorilor egal cu cei care văd. Îi vor ajuta în socializare pentru că acum subiectul culorilor este unul închis. Ei știau că există culori la modul virtual, dar acum îi va ajuta în accesibilizare, în incluziune socială.

Cei mai mulți nevăzători din lume, conform studiilor, și-au pierdut vederea pe parcursul vieții, în urma unor accidente sau boli. Foarte puțini și numărul lor este în scădere sunt complet orbi. Sunt 1,3 miliarde de oameni cu probleme vizuale, dar numai 36 de milioane sunt complet orbi.

Ceea ce este foarte important este că acest cod de culori poate reprezenta și intensitatea unei culori, dar și nuanța mai deschisă și mai închisă a unei culori. De exemplu rozul. Noi știm că este combinația între roșu și alb. Alăturând simbolul culorii roșu și cel al culorii alb rezultă culoarea roz. Dacă este un verde fosforescent, punând simblul dublu de verde, practic am dublat culoarea și asta înseamnă că este o culoare foarte intensă. Oamenii din Geneva au văzut aici un lucru extraordinar, pentru că alfabetul Braille este greu de învățat și este particular pe fiecare limbă, dar acest simbol de culoare e universal și nu poate fi tradus. Și în India și în China, România sau SUA este un limbaj universal. Pentru albastru nu mai trebuie să știe omul să scrie în limba respectivă, ci are numai un simbol, iar pentru nuanțe două.

2019-04-19_17-27-57.jpg

Mai poate fi folosit în situații la care noi, văzătorii, nici nu ne gândim, pe cutiile cu ciocolata albă sau neagră, pe sticle de bere, vin alb sau roșu și în infinite situații.

Acum sunt pe piață tot felul de camere pe smartphone, care costă și nu reproduc exact culorile. Într-o țară ca și India nu mă pot duce cu ochelari de 5000 de dolari să îi învăț pe copii culorile. Când pui ochelarii spre o culoare indică auditiv ce culoare e, dar nu se face nicio proiecție mentală. Ceea ce am făcut eu înseamnă alfabetizare și educație”, a mai completat inventatorul.

La Geneva, Tudor Scripor a primit medalia de aur, dar și un premiu special din partea Asociației Inventatorilor din Germania. 

La Geneva a fost foarte bine primit acest alfabet, mai ales de persoanele care lucau cu persoanele cu dizabilități. Au zis că este logic, intuitiv și ușor de învățat. Am primit medalia de aur și un premiu special, pe care îl primesc numai 30 de inventatori din cei prezenți. Noi am primit premiul special din partea Asociației Inventatorilor din Germania. Ei sunt foarte stricți și trebuie să îi convingi cu toate argumentele”, a adăugat el. 

Tudor Scripor crede că alfabetul poate fi implementat foarte bine în sistemul de educație, dar și în domenii private. ”Acum începem implementarea pentru că suntem în discuții cu ministere ale educației din mai multe țări. Începem cu România, aceasta este dorința mea. Urmează să semnăm un protocol cu UBB, dar vrem să mergem în SUA, China, India, care să folosească simbolurile în școli.

Se pune problema să fie folosit și la Olimpiada pentru persoane cu dizabilități. Foarte mulți nevăzători fac judo și sporturi de contact. Vrem să îl implementăm pe steagurile naționale și pe centuri de la kimonouri. 

De asemenea, americanii vor să îl folosească pentru design interior. Se pune problema să fie folosite la accesibilizarea muzeelor, pentru că putem reprezenta în plan toate marile capodopere, prin simboluri cu culori. Până acum tablourile pentru nevăzători erau reprezentate ca un basorelief, dar basorelieful este o altă formă de artă, e rece, nu transmite emoție și nici culoare”, a încheiat Tudor Scripor.

La promovarea Scripor Alphabet a lucrat și echipa de la Magnet Media.

Implicarea noastră în proiectul Scripor Alphabet a reprezentat o provocare. Dată fiind amploarea evenimentului la care urma să participăm, Târgul Internaţional de Invenţii de la Geneva 2019, ştacheta a fost ridicată foarte sus. Ştiam că avem nevoie de un mesaj de campanie creativ pentru a ne atinge obiectivul dorit, acela de a transmite cât se poate de bine nu doar geniul acestei invenţii, dar şi emoţia din spatele ei. 

”COLORS IN DARKNESS” este mesajul de campanie pe care l-am ales pentru promovarea Alfabetului Scripor, mesaj căruia i-am asociat o imagine cu impact vizual puternic. Sinergia dintre cele două a funcţionat perfect iar marketingul a pavat drumul pentru ca inovaţia şi emoţia să ajungă la public, la juriu, şi, într-un final, la Medalia de Aur.

Alfabetul Scripor este un Alfabet al Culorilor pentru Nevăzători numit după inventatorul său, Tudor Scripor. Acest sistem tactil de codificare a culorilor le permite nevăzătorilor să perceapă culorile. Aplicaţiile Alfabetului Scripor se vor regăsi în toate domeniile, de la medicină, industrie şi tehnologie, la cultură şi educaţie, arte vizuale şi arhitectură. Cu ajutorul lui, persoanele cu deficienţă totală sau parţială de vedere se vor bucura de percepţii într-o zonă în care până acum a fost ”întuneric”. Genial, nu?

Suntem onoraţi să facem parte din echipa Scripor Alphabet, câştigătoare a Medaliei de Aur în categoria „Artă, cultură și educație” şi a Marelui Premiu al Asociației Inventatorilor Germania la ediţia din acest an a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva”, a spus Gabriel Chifa, directorul Magnet Media.

Scripor 1 - GNV.2019.jpg

IMG_20190416_154458.jpg

Comentarii Facebook