Ce loc ocupă Clujul la amprenta verde față de celelalte orașe din România: Rezultatul unui studiu care a măsurat vegetația urbană din satelit
Cluj-Napoca, pe locul 19 din 41 de orașe la indicatorul „Amprenta Verde". Cât spațiu verde revine fiecărui locuitor
Cluj-Napoca ocupă locul 19 în clasamentul național al amprentei verzi urbane, cu 40% procent de verde și o suprafață de vegetație urbană și de proximitate situată în jumătatea inferioară a marilor orașe din România, potrivit celui mai recent raport CITY INDEX al Institutului pentru Orașe Vizionare.
Indicatorul Amprenta Verde din CITY INDEX nu se rezumă doar la parcurile și spațiile verzi publice din oraș. Metodologia utilizează imagini satelitare Sentinel-2 și măsoară totalul suprafeței acoperite cu vegetație și pădure pe o rază de 1 km în afara suprafeței rezidențiale și industriale, raportat la populația rezidentă conform recensământului din 2021. Practic, sunt luate în calcul și curțile private, grădinile și orice altă formă de vegetație vizibilă din satelit, indiferent de forma de proprietatem potrivit IOV.
Locul 19 pentru Cluj-Napoca: ce arată cifrele
Cu un procent de 40% verde în amprenta urbană, Cluj-Napoca se plasează pe poziția 19 din 41 de municipii analizate la nivel național. Orașul se situează în urma unor centre precum Miercurea Ciuc (locul 16, 46%), Satu Mare (locul 20, 43%) sau Alba Iulia și Suceava (ambele cu 44%), dar înaintea unor orașe comparabile ca populație, cum ar fi Iași (locul 25, 33%) sau Timișoara (locul 32, 35%).
Rezultatul plasează Clujul în zona mediană a clasamentului, reflectând o realitate bine cunoscută locuitorilor: orașul a crescut rapid în ultimii ani, iar expansiunea rezidențială și industrială a redus proporțional ponderea zonelor verzi față de numărul locuitorilor.
Podiumul național este ocupat de Reșița (locul 1, 48%), Zalău (locul 2, 52%) și Râmnicu Vâlcea (locul 3, 43%), urmate de Baia Mare și Slatina. Conform autorilor studiului, nu este surprinzător că orașele mici performează mai bine: sunt mai compacte, au suprafețe impermeabile mai reduse și limite urbane mai puțin extinse, ceea ce le oferă un acces mai facil la zonele naturale din proximitate.
La polul opus se află marile aglomerări urbane. Constanța închide clasamentul pe locul 41 cu doar 13% verde, urmată de București (locul 40, 25%) și Buzău (locul 39, 19%).
Raportul atrage atenția că unele orașe pot părea verzi din punct de vedere vizual, cum este cazul Brașovului, dar raportat la populația mare, procentul de verde per locuitor devine insuficient.
Ce poate face Clujul cu această informație
Autorii CITY INDEX subliniază că proximitatea zonelor naturale devine tot mai importantă, în special pentru tinerii cu familii, și că orașele care aleg să păstreze și să dezvolte capitalul natural pot transforma acest atu într-un element de identitate și atractivitate. Reșița, lider la șase indicatori în ediția recentă, este dată ca exemplu de oraș care a ales să investească în mobilitate verde, reconversie industrială și spații publice de calitate.
Pentru Cluj-Napoca, aflat în mijlocul unui proces intens de dezvoltare urbană, datele CITY INDEX oferă un reper obiectiv: locul 19 nu este o performanță slabă, dar indică că presiunea creșterii demografice și imobiliare lasă urme măsurabile în raportul dintre verde și locuitor.
2 Comentarii