Cât de mult trăiesc clujenii? Datele arată câți ani este speranța de viață în regiunea Nord-Vest și cât de mare este diferența față de media UE

Speranța de viață a crescut din nou în Uniunea Europeană după scăderile provocate de pandemia de COVID-19, însă România continuă să se afle printre statele cu cele mai scăzute valori din UE. Datele Eurostat arată și diferențe importante între regiunile țării. Pentru zona în care se află Clujul, speranța de viață la naștere a fost de aproximativ 76,6 ani în 2024.

Cât de mult trăiesc oamenii din zona Clujului

Cele mai recente date regionale publicate de Eurostat arată că speranța de viață diferă considerabil de la o zonă a României la alta. Regiunea Nord-Vest, din care face parte și județul Cluj, a înregistrat în 2024 o speranță de viață la naștere de aproximativ 76,6 ani. Valoarea este peste media națională de aproximativ 76,5 ani, dar rămâne sub nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană.

La nivelul României, cea mai ridicată valoare regională a fost în București-Ilfov, cu 77,8 ani, urmată de regiunea Centru, cu 77,0 ani, și Sud-Vest Oltenia, cu 76,9 ani. Regiunea Nord-Vest se află imediat după acestea, cu 76,6 ani.

La polul opus se află Nord-Estul, cu 75,5 ani, și Sud-Estul, cu 75,7 ani. Diferența dintre regiunea cu cea mai mare speranță de viață și cea cu cea mai mică este astfel de peste doi ani.

România rămâne sub media Uniunii Europene

În 2024, speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a ajuns la 81,5 ani. Indicatorul a crescut din nou după scăderile înregistrate în 2020 și 2021, în perioada în care pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic asupra mortalității. Eurostat arată că, în 2020, media europeană a coborât la 80,4 ani, iar în 2021 la 80,1 ani. Ulterior, indicatorul a revenit pe creștere, ajungând în 2024 la un nivel superior celui din 2019, când media UE era de 81,3 ani.

România a înregistrat și ea o creștere importantă în raport cu perioada de dinaintea pandemiei. Potrivit Eurostat, speranța de viață la naștere a crescut cu aproximativ 5,1 ani între 2004 și 2024, însă țara se află în continuare în partea de jos a clasamentului european. În 2024, media României a fost de aproximativ 76,5 ani, în timp ce media UE a fost de 81,5 ani.

Femeile trăiesc mai mult decât bărbații

Unul dintre cele mai constante lucruri evidențiate de statisticile europene este diferența dintre speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților. În toate regiunile Uniunii Europene, speranța de viață a femeilor a fost mai mare decât cea a bărbaților în 2024.

La nivelul întregii UE, femeile aveau o speranță de viață la naștere de 84,1 ani, în timp ce pentru bărbați indicatorul era de 78,9 ani, diferența fiind de 5,2 ani.

Cele mai ridicate valori pentru femei au fost înregistrate în special în regiuni din Spania, Franța și Italia. În cazul bărbaților, printre regiunile cu valori ridicate s-au numărat zone din Suedia, Italia, Spania și alte state din vestul și nordul Europei.

România are probleme importante în ceea ce privește mortalitatea

Diferențele dintre România și media europeană nu se limitează la speranța de viață. Eurostat arată că bolile sistemului circulator reprezintă una dintre principalele cauze de deces în Europa, iar regiunile din estul Uniunii Europene au, în general, ponderi ridicate ale deceselor provocate de aceste boli.

În 2023, la nivelul UE au fost înregistrate aproximativ 4,8 milioane de decese, iar bolile sistemului circulator au reprezentat 32,8% dintre acestea. Cancerul a fost a doua mare categorie de cauze, cu 23,9%. Împreună, cele două categorii au reprezentat mai mult de jumătate dintre decesele înregistrate în Uniunea Europeană.

În România, toate cele opt regiuni NUTS 2 au înregistrat ponderi ridicate ale deceselor asociate bolilor sistemului circulator, potrivit datelor analizate de Eurostat pentru 2023.

Mortalitatea prematură, o altă problemă pentru România

Statisticile europene evidențiază și mortalitatea înainte de vârsta de 75 de ani. În 2023, aproximativ 1,56 milioane de persoane din Uniunea Europeană au murit înainte de a împlini 75 de ani, ceea ce a reprezentat 32,1% din totalul deceselor.

Indicatorul folosit de Eurostat pentru acest fenomen este numărul de ani potențiali de viață pierduți înainte de 75 de ani, raportat la 100.000 de locuitori. România se află printre țările și regiunile europene cu valori ridicate ale acestui indicator. În special, regiunea Nord-Est a înregistrat în 2023 aproximativ 9.255 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori, una dintre cele mai mari valori raportate în Uniunea Europeană.