Somnul sub patru ore, risc major pentru sănătate: Dezechilibre hormonale și creștere în greutate, avertizează Prof. Univ. Dr. Doina Todea

Prof. univ. dr. Doina Todea, medic pneumolog, șefa disciplinei Pneumologie din cadrul UMF Cluj și specialist în somnologie, trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele asociate somnului insuficient și de slabă calitate. Potrivit acesteia, un somn sub patru ore sau cu o calitate redusă are consecințe severe, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Prof. Doina Todea subliniază că studiile arată clar impactul negativ al duratei scăzute a somnului.

„Studiile care s-au efectuat arată că un somn mai puțin de patru ore se se urmate sau problemele legate de somn. Un somn fără o calitate bună, o reducere a somnului sub patru ore are consecințe și pe termen scurt, dar și pe termen lung”.

Legătura dintre somn scurt și indicele de masă corporală

Problemele generate de lipsa somnului de calitate nu se limitează la starea de oboseală. Specialistul a menționat că au existat studii pe voluntari sănătoși puși să doarmă doar patru ore, care au dezvăluit dezechilibre metabolice serioase.

„Au și fost niște studii pe voluntari sănătoși care au fost puși să doarmă doar patru ore, deci sub programul normal, și au avut deja probleme: dezechilibre ale hormonilor foamei, ai sațietății, care dus mai apoi la creșterea indicelui de masă corporală”.

Reguli stricte pentru somnul de prânz (Napsuri)

Un alt aspect important abordat de Prof. Doina Todea îl reprezintă durata optimă a somnului de la prânz, sau a așa-numitelor „napsuri”. Acestea ar trebui să fie limitate strict pentru a nu afecta somnul nocturn.

„Referitor la acele nepsuri (n.r. somnul la prânz), cercetările au arătat că nu avem voie să dormim mai mult de 20 -30 de minute, maximum 30 de minute pentru că s-a văzut că ceea ce este peste are influență asupra somnului, de la orele corespunzătoare”.

Prof. univ Todea a explicat că aceste pauze scurte au un rol specific: „Acel somn postprandial, să-i spunem, acele napsuri au rolul de a te revigora și de a reîmprospăta organismul.”

În practica clinică, specialistul a povestit că se confruntă frecvent cu pacienți care se plâng de insomnie, în special vârstnici, care nu pot adormi noaptea. „Ajung la noi persoane care se plâng de  insomnie, adică nu pot să adoarmă, mai ales vârstnici”.

Pentru a identifica cauza, prima întrebare adresată este legată de durata somnului din timpul zilei:

„Următoarea mea întrebare și să știți că am auzit foarte multe răspunsuri de acest gen, următoarea mea întrebare este cât dormiți la prânz?”.

Potrivit expertului, somnul prelungit din timpul zilei sabotează odihna nocturnă.

„Problema care este dacă se doarme o oră, două, așa cum fac unele persoane, mai ales cele în vârstă, cu siguranță nu vor mai adormi în orele fiziologice”.

Prof. dr. Doina Todea a subliniat că somnul profund și cel de regenerare se obțin în prima parte a nopții, indicând și ora optimă de culcare.

„În mod fiziologic se extind puțin orele, sper să nu se supere nimeni pe mine, 10- 11 este ora în care ar trebui să adormim”.

Motivația este legată de ciclul somnului:

„Pentru că în prima treime sau în prima parte a somnului intrăm în somnul profund și acolo este somnul de regenerare și somnul care ne pregătește și ne odihnește ca să răspundem provocărilor de a doua zi”.

Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea fizică și mentală, iar lipsa acestuia poate avea efecte grave pe termen scurt și lung. Prof. univ. dr. Doina Todea atrage atenția că respectarea duratei recomandate de somn, limitarea napsurilor prelungite și culcarea la orele optime ale nopții reprezintă măsuri simple, dar esențiale, pentru prevenirea dezechilibrelor hormonale, creșterii în greutate și a problemelor asociate obezității. În contextul proiectului național „Obezitatea – problemă de sănătate publică”, aceste recomandări capătă și mai multă importanță, subliniind legătura strânsă dintre stilul de viață, somn și sănătatea generală.