Care vor fi grilele complete de salarizare în sănătate din 2027: coeficieni, funcții și venituri estimate

Noua Lege a salarizării, aflată în lucru la nivelul autorităților, propune o schimbare amplă a modului în care sunt plătiți angajații din sistemul public, inclusiv personalul din sănătate și asistență socială. Documentul, prezentat de profit.ro care trebuie adoptat ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR, ar urma să intre în vigoare la data de 1 iulie 2027 și introduce o formulă nouă de calcul a veniturilor, bazată pe o valoare de referință unică, stabilită la 4.325 lei, la care se aplică diferiți coeficienți în funcție de funcție, responsabilități și locul de muncă.

În ceea ce privește salariile din domeniul medical, proiectul prevede creșteri și reașezări ale grilelor de plată. Astfel, un medic primar ar putea ajunge la un salariu brut lunar de aproximativ 17.300 de lei.

Pentru medicii rezidenți aflați la început de carieră, mai exact în primul an, venitul brut ar urma să fie în jurul valorii de 8.304 lei. În cazul personalului mediu sanitar, un asistent medical principal ar urma să aibă un salariu brut de aproximativ 8.218 lei, în timp ce un asistent debutant ar putea câștiga în jur de 7.396 lei brut lunar

O schimbare importantă propusă de noul act normativ vizează simplificarea sistemului actual de salarizare din sănătate. Cele patru grile existente în prezent ar urma să fie comasate într-una singură, ceea ce ar însemna o structură mai clară și mai uniformă a salariilor. Stabilirea coeficienților de salarizare nu va mai fi rigidă, ci va putea varia într-un interval limitat, în funcție de tipul unității medicale, de complexitatea activității și de secțiile în care lucrează personalul. Aceste ajustări ar urma să fie stabilite prin ordin al ministrului sănătății, în baza unor criterii care vor ține cont inclusiv de volumul de muncă și de specificul fiecărei specialități.

Proiectul aduce modificări semnificative și în ceea ce privește sporurile, care reprezintă partea variabilă a veniturilor. În prezent, unele sporuri pot ajunge până la 85% din salariul de bază, însă noua lege propune plafonarea acestora la maximum 50% pentru personalul din sănătate. În plus, modul de remunerare a gărzilor și a activităților care asigură continuitatea serviciilor medicale ar urma să fie schimbat. În locul sporurilor mari acordate în prezent, se propune aplicarea unui tarif orar cu aproximativ 10% mai mare decât cel corespunzător normei de bază.

Pentru anumite specialități și activități, precum neonatologia, sălile de nașteri sau laboratoarele de analize medicale, sporurile ar urma să fie reduse la maximum 15% din salariul de bază, față de nivelurile mai ridicate existente acum. În cazul condițiilor de muncă periculoase sau deosebit de periculoase, proiectul stabilește două niveluri de sporuri, care pot ajunge până la 40%, respectiv 50% din salariul de bază, în funcție de gradul de risc. Totuși, și aceste procente sunt mai mici decât cele acordate în prezent.

Alte tipuri de sporuri sunt, de asemenea, diminuate sau eliminate. De exemplu, sporul pentru condiții grele de muncă ar putea fi redus la maximum 5%, iar cel acordat pentru lucrul cu surse de radiații sau echipamente care generează radiații ar putea ajunge la cel mult 10% din salariul de bază. În același timp, unele sporuri existente, precum cele pentru condiții speciale sau pentru activități desfășurate în medii cu stres ori risc ridicat, ar urma să fie eliminate complet.

Și în domeniul asistenței sociale sunt prevăzute schimbări similare, în special în ceea ce privește reducerea sporurilor. În acest sector, plafonul maxim ar urma să fie de 40% din salariul de bază, comparativ cu până la 75% în prezent, iar valorile vor fi corelate cu cele stabilite pentru personalul din sănătate.

Structura veniturilor în sectorul public va rămâne împărțită în două componente principale. Prima este salariul de bază, considerat partea fixă, corespunzătoare funcției ocupate. A doua componentă este cea variabilă, care include sporuri, indemnizații, prime și alte beneficii financiare. Aceasta din urmă va depinde de mai mulți factori, precum condițiile de muncă, performanța profesională, sarcinile suplimentare sau situațiile personale ale angajaților.

Proiectul legislativ nu este încă forma finală și se află în analiză la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor. În acest context, prevederile pot suferi modificări înainte de adoptarea oficială, în funcție de negocierile și ajustările care vor avea loc în perioada următoare.

Grilele integrale de salarizare sunt prezetate de profit.ro