Dinamica migrației înspre și dinspre Cluj. Câți clujeni a pierdut orașul și de ce!


În perimetrul județului Cluj, cu precădere în zona metropolitană și în municipii, se pot remarca mari progrese economice și sociale în ultimii ani, Clujul fiind considerat o reală atracție pentru investitori, entități publice sau private, și pentru întreaga populație care migrează spre Cluj-Napoca și împrejurimi. În completarea acestei idei, amintim faptul că orașul este al doilea cel mai mare centru universitar din țară, ceea ce atrage anual zeci de mii de studenți, aceștia reprezentând o bună parte din populația rezidentă a municipiului.

Migrația internă

Analizăm mobilitatea internă a populației în județul Cluj prin identificarea diferențelor soldului schimbărilor de reședință și soldul schimbărilor de domiciliu în intervalul temporar de referință, respectiv ultimii zeci ani. Așadar, putem observa că, din 2012 încoace, numărul stabilirilor cu reședință este mai mare decât numărul plecărilor cu reședință, soldul schimbărilor de reședință, ca diferență algebrică între numărul persoanelor sosite și plecate într-o unitate administrativ teritorială, fiind în scădere. Oscilații puternice se pot observa în cazul plecărilor cu reședința din ultimii doi ani, în special în anul 2020, când s-au înregistrat cele mai multe plecări din 2012 încoace. Efectele pandemiei ar putea fi amintite ca puncte de plecare pentru mulți dintre rezidenții județului. Pierderea locurilor de muncă, întoarcerea emigranților români în țara gazdă, întoarcerea imigranților în țara de origine sau alte destinații au contribuit la însumarea unui număr atât de mare de plecări cu reședința. În același an, numărul stabilirilor cu reședință a fost în creștere.

1.png2.png

Observații finale și concluzii

Perioada postdecembristă a favorizat apariția fenomenului migrator în România, fapt îngrijorător, deoarece mulți români au plecat în afară țării, iar declinul demografic se simte chiar și în prezent. O cauză constantă a emigrației românești este situația politică și economică a țării, existând o uriașă discrepanță între așteptări și realitate. Nemulțumirile și dezamăgirea față de sistemul public și politic din România, au determinat o bună parte dintre emigranți să rămână în străinătate, formând comunități largi de români, preponderant în Germania, Italia și Spania, reușind astfel să se stabilească și să își ducă și membrii familiei chiar dacă erau plecați la muncă pentru o perioadă temporară. Emigrația este pe un trend ascendent, reprezentând o pierdere semnificativă pentru țară mai ales din punct de vedere al pieței muncii, aceștia fiind angajați acum pe teritoriul altor state.

Înlocuitori ai românilor plecați peste granițe, sunt străinii care aleg să lucreze în România. Deși numărul imigranților este mai mic decât cel al emigranților, numărul stabilirilor cu reședință este mai mare decât numărul plecărilor cu reședință, rezultând un interes din partea cetățenilor UE sau non-UE de a se stabili în municipiul Cluj-Napoca și în zona metropolitană. Potrivit unei analize realizată de Ziarul Financiar care generează date ale Inspectoratului General pentru Imigrări la nivel național, între 2011 si 2021, circa 115 000 de muncitori extracomunitari au venit la muncă în România. Din cauza deficitului de personal din anumite domenii, tot mai multe firme recrutează forță de muncă din afara Uniunii Europene, în special din Asia. Aceștia aleg România și județul Cluj pentru oportunitatea de a avea un trai mai bun, departe de problemele socioeconomice din țările lor.

În completarea acestei idei, principala atracție pe piața muncii este domeniul IT, mulți tineri atât din Cluj, cât și din celelalte județe orientându-se spre oportunități de angajare în această arie de specialitate. Bineînțeles și celelalte domenii cum ar fi construcțiile, horeca, serviciile și industria, prezintă un interes în special pentru muncitorii din țările asiatice. Conform unui articol publicat în Europa Liberă, Serviciului de Imigrări al județului Cluj a înregistrat în 2021 de trei ori mai multe cereri de avize de muncă pentru lucrători extracomunitari decât în 2020. Dintre aproape 2 500 de cereri, peste 650 au venit de la cetățeni străini din Sri Lanka, urmați de cei din Nepal (343) și Pakistan (266). Cei mai multi muncitori extracomunitari se regăsesc în domeniul industriei. Același articol prezintă faptul că în cadrul companiei De’Longhi, producător de electrocasnice, aproximativ 10% din cei peste 3 000 de angajați sunt imigranți din Sri Lanka. Compania este situată în parcul industrial din comuna Jucu, la 20 km de Cluj-Napoca. Tot în apropierea Municipiului Cluj-Napoca, o firmă de confecții metalice are peste 30% angajați din Vietnam, din totalul de 300 de angajați.  

Un alt factor important care determină stabilirea în județul Cluj este educatia universitară. Conform datelor Direcției Județene de Statistică Cluj numărul studenților a crescut de la an la an, în 2021 existând peste 70.000 de studenți. O mare parte dintre absolvenți preferă să se stabilească în municipiu sau zona metropolitană datorită oportunităților pe care le oferă Clujul în urma dezvoltării din ultimii ani, bineînțeles trebuie să recunoaștem și faptul că studenții străini aleg să vină aici și din cauza taxelor universitare mai mici în comparație cu cele din țara de unde vin, unii dintre aceștia alegând să se stabilească aici după absolvire.

În urma analizei expuse și a informațiilor complementare de mai sus, putem constata că, mișcarea migratorie a populației este un fenomen preponderent răspândit în municipiul Cluj-Napoca și împrejurimi. Fluctuațiile populației se resimt atât din punct de vedere al emigrației, cât și al imigrației. Chiar dacă serviciile de sănătate, educația universitară, oportunitățile de angajare, siguranța și dinamica mediului cultural-artistic s-au îmbunătățit considerabil, persistă încă dorința de stabilire în străinătate. Îmbucurător este faptul că, numărul de imigranți temporari sau permanenți crește de la an la an și asta ar putea reduce efectele negative ale emigrației masive din ultimii zece ani.

Citește toată analiza pe contributors.ro


Comentarii Facebook