Luni 25 Martie

Deputatul Adrian Oros și-a prezentat raportul de activitate în Parlamentul României


Deputatul PNL, Adrian Oros, și-a prezentat raportul de activitate în Parlamentul României, la finalul anului 2018.

Parlamentarul a avut 35 de luări de cuvânt în 27 de ședințe, o declarație politică în plen și 3 declarații depuse în scris, a inițiat 65 de propuneri legislative, din care 6 au fost promulgate ca legi. De asemenea, a adresat 26 de întrebări și interpelări pe teme ce au pornit de la pesta porcină, stadiul Spitalului Regional de Urgență Cluj și centura Metropolitană Cluj. În privința întrebărilor, parlamentarul Adrian Oros a chestionat ministerul Apelor și Pădurilor și în privința termenului de finalizare a devierii Someşului. Replica Ministerului Apelor și Pădurilor a fost că devierea Someșului pentru a face loc pistei Aeroportului se va face numai după ce va fi reactualizat studiul de fezabilitate. 

Alte întrebări adresate de deputatul Adrian Oros au vizat construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj. La întrebarea din 7 iunie 2018, replica Ministerului Sănătății a fost că, potrivit calendarului asumat de consultanții Băncii Europene de Investiții (BEI), până la 30 noiembrie 2018 se va finaliza studiul de fezabilitate urmând ca până în 31 decembrie să se depună fișa proiectului pentru obținerea finanțării publice prin Programul Operațional Regional. 

La a doua întrebare pe această temă, în 14 noiembrie, răspunsul nu a mai venit nici până în acest moment. Între timp, s-a anunțat că Guvernul a amânat construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj până în 2021.

O altă temă abordată de parlamentarul clujean a fost ”termenul de finalizare pentru centura metropolitană Cluj-Napoca”, iar replica Ministerului Transporturilor a fost că totul depinde de studiul de fezabilitate pe care Primăria Cluj-Napoca s-a angajat că îl va face. ”Demararea execuției lucrărilor depinde de finalizarea studiului de fezabilitate și transmiterea acestuia către CNAIR SA”, a precizat Ion Iordăchescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor. 

Declarația politică transmisă de Deputatul Ioan Oros a vizat pesta porcină și lipsa de reacție a autorităților. 

Incompetenţa şi interesele de la vârful Guvernului PSD- ALDE pun în pericol securitatea alimentară a României. Prins în lupta cu justiţia, Guvernul PSD-Dragnea a uitat să lupte cu Pesta Porcină Africană"

Harta evoluţiei PPA în Europa ne arată că România este ţara cea mai afectată de această epidemie - 70% din numărul focarelor din UE sunt înregistrate în România.

Dezinteresul, ignoranţa, lipsa asumării de responsabilităţi, bâlbâiala autorităţilor, tardivitatea aplicării unor măsuri, blocarea luării unor măsuri, ascunderea probelor, dezinformări ale opiniei publice, neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei au generat haos şi au condus la neîncrederea populaţiei, a crescătorilor, a fermierilor şi a tuturor celor afectaţi, în autorităţi şi în măsurile luate de acestea.

Toate aceste fapte au dus la răspândirea fulgerătoare a epidemiei, cea mai rapidă difuzibilitate a virusului din UE, astfel încât, în vreme ce în alte ţări în care pesta porcină africană şi-a făcut apariţia cu 2 ani înainte de România, acestea au reuşit să ţină sub control focarele, în ţara noastră, în doar 3 luni, s-a ajuns la 828 de focare în 12 judeţe.

Din cauza pericolului iminent al afectării exploataţiilor industriale, fapt confirmat ulterior, Comisia Europeană, prin Decizia 709/2016, a introdus toate judeţele afectate direct în zona roşie de restricţie şi carantină - România este singura ţara în această situaţie - pentru că autorităţile române nu au putut prezenta garanţii privind măsurile luate.

Răspunderea exclusivă pentru această situaţie gravă este a Guvernului, care a scăpat din mână situaţia şi a neglijat avertismentele timpurii, iar acum există pericolul ca Uniunea Europeană să introducă în zonă de restricţie întreaga ţară, cu repercusiuni economice devastatoare.

Iată câteva întrebări la care românii au dreptul să afle răspunsuri, pentru că s-a compromis pentru mulţi ani de-aici înainte creşterea porcului şi industria de profil din România, s-a atentat la siguranţa şi securitatea alimentară naţională şi s-au produs pagube incomensurabile la bugetul de stat!


1. De ce la conducerea ANSVSA au fost promovaţi indivizi aparţinând unor grupuri de interese sau companii a căror activitate este reglementată şi se află în sfera de control a ANSVSA?

2. De ce, în anul 2017, a fost distrus cu bună ştiinţă sistemul veterinar din România, prin emiterea O.U.G. nr. 70/2017 care modifică abuziv Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar şi O.U.G. nr. 71/2017 care a descentralizat Punctele de Inspecţie în Frontieră, fundamentând mincinos că acest act normativ ar fi singura soluţie pentru prevenirea şi combaterea PPA?

3. De ce, la presiunea ministrului Daea şi a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Răducu Brănescu, au fost emise Ordinul MADR nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor şi exploataţiilor de creştere a suinelor şi Ordinul comun al MADR/ANSVSA nr. 20/2018 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine? Prin aceste modificări ale legislaţiei în vigoare s-au făcut derogări nepermise, coborând gradul de biosecuritate şi facilitând difuzia virusului PPA.

4. De ce nu s-a restricţionat circulaţia animalelor, inclusiv a porcilor, încă din anul 2017, când a fost diagnosticat primul focar de pestă porcină africană, PPA? Dimpotrivă, în populismul lui, ministrul Daea a făcut presiuni să se deschidă târgurile de animale!

5. De ce nu s-au activat în regim permanent măsurile de control la frontieră - filtre sanitare, control marfă şi bagaje - mai ales pe frontiera de nord şi est a României?

6. De ce nu s-au aplicat măsuri de biosecurizare a fermelor comerciale prin organizarea de cordoane epidemiologice?

7. De ce nu s-a recurs la securizarea traseelor rutiere către centrele de abatorizare pentru valorificarea animalelor sacrificate voluntar de necesitate? De ce nici până azi nu a fost stabilită şi comunicată de către ANSVSA, lista unităţilor de abatorizare pentru sacrificarea animalelor şi procesarea cărnii provenite din zonele de protecţie şi supraveghere?

Aceste prevederi constituie obligaţii ale ANSVSA conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Situaţia este menţionată şi în Directiva 

2002/60/CE, la art. 10 pct. 2 alin. b) şi art. 11 pct. 2 alin. b), precum şi în Planul de contingenţă al României pentru Pesta Porcină Africană la Cap. 1.1.9. pct. 2, iar solicitarea a fost făcută de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România prin adresa nr. 35/31.08.2018. Fermierii au fost lăsaţi singuri cu situaţiile de criză, am asistat la situaţii aberante de sechestru în depozite şi ferme, animalele ajungând să se canibalizeze.

5. De ce, anul acesta, în urma apariţiei pestei porcine africane, preşedintele ANSVSA nu a dispus inspecţii, examene clinice) în exploataţiile cu animale, aşa cum prevăd normele sanitare veterinare, ba chiar le-a interzis?

În celelalte state membre ale UE, aceste inspecţii se fac de două ori pe an, chiar dacă nu evoluează boli grave. Au fost solicitări repetate din partea medicilor veterinari, inclusiv la mitingul de protest din primăvara aceasta, din faţa sediului ANSVSA. Putea fi identificată boala din timp şi se diminuau mult pierderile, pentru că, având în vedere prevederile Deciziei CE 709/2014, art. 8 lit. d, se poate face comerţ şi export din zone libere de PPA, dacă animalele provin din exploataţii care au făcut obiectul inspecţiilor de două ori la interval de 4 luni. Nu se bloca astfel toată ţara.

6. De ce ANSVSA nu a deblocat nici azi Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor? Baza de date nu poate fi utilizată pentru punerea în aplicare şi verificarea restricţiilor de circulaţie a animalelor.

7. De ce Guvernul a modificat abia în aceste zile legislaţia cu privire la vânătoarea mistreţilor, deşi când are alte interese emite ordonanţe de urgenţă în fiecare săptămână?

8. De ce Centrul Naţional pentru Combaterea Bolilor s-a convocat abia pe data de 28 iunie, deşi primul focar de PPA în Tulcea a apărut în 10 iunie?

9. De ce Consiliul Ştiinţific al ANSVSA a fost convocat abia la sfârşitul lunii iulie, iar planul de eradicare a PPA a fost trimis la Monitorul Oficial abia în data de 6 august?

10. De ce nu s-au procurat din timp, adică din anul 2017, mijloace de incinerare, utilaje de dezinsecţie, dezinfecţie şi decontaminare, şi nu s-au stabilit locuri de îngropare predeterminate pentru eliminarea alternativă a cadavrelor care nu pot fi incinerate - pct. 4, anexa IV, Directiva 92/119/CEE -, pentru a preveni contaminarea post-epidemică - contaminarea pânzei freatice şi dezgroparea cadavrelor?

11. De ce nu s-a intensificat Programul de supraveghere pasivă la mistreţ - examen de laborator din probe recoltate de la animale bolnave sau sănătoase - şi nu s-a aplicat această supraveghere în fermele comerciale? De ce nu s-a instituit un program de supraveghere activă a porcilor domestici, prin identificarea de anticorpi la animale clinic sănătoase, ca soluţie pentru judeţele limitrofe celor în care evoluează boala?

12. De ce nu s-au dotat din timp laboratoarele de virusologie veterinară? Acum se lucrează cu personal insuficient şi nu există suficiente chituri de diagnostic. Orele de lucru suplimentare nu sunt plătite şi nu se acordă sporul de periclitate celor care lucrează în focare şi în laboratoare.

13. De ce nici până astăzi nu se cunoaşte care este exact cuantumul despăgubirilor, care este legislaţia după care se fac despăgubirile - H.G nr. 484/2018 care intră în contradicţie, devenind neaplicabilă, cu legislaţia privind identificarea şi înregistrarea animalelor O.U.G. nr. 23/2010 şi Legea nr. 191/2012).

14. De ce, până la această dată, conform Comisiei Europene, nu există nicio cerere oficială din partea României pentru acordarea unui ajutor financiar suplimentar? Singurii bani sunt cei alocaţi direct de Comisia Europeană din bugetul special pentru prevenţia PPA, 1,2 milioane de euro, în perioada 2015-2018.

15. De ce nu s-a făcut de la început o informare corectă a proprietarilor de porcine, a celor din industria de profil, a întregii populaţii, privind măsurile care se impun, obligaţiile care le revin, precum şi gravitatea consecinţelor nerespectării acestor măsuri?

16. De ce nu s-a făcut o zonare a teritoriului naţional cu notificări la Oficiul Internaţional de Epizootii şi Comisia Europeană?

17. Apropiaţi ai domnului Dragnea, având acces la informaţii privilegiate, au speculat acest dezastru, unii vânzându-şi la timp animalele, iar alţii făcând bani frumoşi din gestionarea epidemiei?

Acestea sunt întrebările la care Guvernul trebuie să răspundă, pe care instituţiile statului trebuie să le pună, iar vinovaţii trebuie identificaţi şi puşi să plătească.

Sunt întrebări la care românii au dreptul să afle răspunsuri, pentru că s-a compromis pentru mulţi ani de-aici înainte creşterea porcului şi industria de profil din România, s-a atentat la siguranţa şi securitatea alimentară naţională, şi s-au produs pagube incomensurabile la bugetul de stat!”.

Comentarii Facebook