Vicepreședintele PNL Cluj-Napoca, Ioan Bîldea îl acuză pe primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, de folosirea în mod ilegal a unei steme, drept simbol al orașului, care nu respectă reglementările legale în vigoare.

”De ani de zile, Emil Boc promite că va rezolva chestiunea stemei, dar până acum nu a făcut nimic în acest sens. La fel a procedat şi Sorin Apostu care, vreme de doi ani, a tergiversat soluționarea litigiului. Stema utilizată astăzi de municipalitate, un kitsch cu iz politic personal, a fost introdusă de către Gheorghe Funar în 1999 și nu a primit niciodată avizul Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Mai mult, Primăria Cluj-Napoca poate fi amendată pentru folosirea de însemne ilegale în acte oficiale”, spune vicepreședintele PNL Cluj-Napoca, Ioan Bîldea.

Liberalul susține că în postura de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 și oraş-candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, Clujul trebuie să respecte anumite ”condiții de ordin istoric și cultural” și că folosirea acestei steme va afecta candidatura orașului.

”Stema tradițională a municipiului, veche de sute de ani, este cea a zidului de cetate cu poartă și cu cele trei turnuri argintii pe fond albastru și conține elemente cum ar fi sigiliul aplicat încă din 1377, de către autoritățile săsești ale cetății, pe hotărârile administrative, judecătorești și politice, vreme de mai multe veacuri, până în epoca Funar. Alba Iulia, Brașovul, Bucureștiul, Craiova, Iașiul, Sibiul, Sighișoara și Timișoara au revenit la stemele lor tradiționale, fără alte adăugiri, la fel ca alte orașe din centrul și estul Europei, trecute prin urgia dictaturii comuniste (Praga, Cracovia, Budapesta, Wroclaw)”, se mai arată în comunicatul semnat de vicepreședintele PNL.

Bîldea a precizat că a depus la Primărie chiar și o expunere de care va sta la baza inițierii unui proiect de Hotărâre de Consiliul Local pentru revenirea la stema veche.

”Am depus astăzi la Primăria Cluj-Napoca expunerea de motive care va sta la baza inițierii unui proiect de Hotărâre de Consiliul Local pentru revenirea la vechea stemă românească a Clujului, a cărei descriere o putem citi în Monitorul Oficial nr. 171 din 2 august 1930 („În scut, pe albastru, un zid de cetate, de argint, având trei turnuri crenelate pătrate, cel din mijloc fiind mai înalt, cu ferestre, poarta cetății cu gratii fiind deschisă. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri.”), ca primă măsură în lungul proces de obținere a titlului de Capitală Culturală Europeană”, a mai anunțat Ioan Bîldea.