Cluj-Napoca continuă să afișeze cifre impresionante pe hârtie, un buget de aproape 4 miliarde de lei și un excedent de peste 1 miliard de lei, însă realitatea din teren rămâne mult mai nuanțată. Marile proiecte așteptate de clujeni, de la reabilitarea Cetățuii până la transformarea zonei Expo Transilvania sau construirea unui aquapark, rămân, cel puțin pentru moment, la stadiul de „cândva”.

Când vom avea aquapark, Cetățuie modernă sau upgrade la Expo Transilvania?

Primarul Emil Boc a explicat de ce aceste investiții nu sunt demarate imediat, în ciuda aparentei abundențe financiare. Potrivit acestuia, ideea că municipiul ar putea începe rapid astfel de proiecte doar pentru că există un excedent bugetar este, „la prima vedere”, corectă, dar incompletă.

„Dacă am avea mai mulți bani sau am fi primit mai multe fonduri, am fi putut finanța și alte proiecte, precum Cetățuia, parcul din Bună Ziua, complexul de la Expo Transilvania sau aquaparkul”, a explicat edilul, sugerând că lista de investiții dorite este mult mai lungă decât resursele disponibile în mod real.

Cluj-Napoca intră în 2026 cu unul dintre cele mai mari bugete din România, însă ritmul investițiilor este extrem de lent. Care ar fi explicația? 

De fapt, cheia problemei nu este lipsa banilor în sine, ci modul în care aceștia pot fi utilizați. Excedentul bugetar acumulat de Primărie nu este un „fond liber” pentru proiecte noi, ci este deja direcționat către investițiile aflate în derulare sau către cofinanțări esențiale. „Acest excedent bugetar va fi folosit pentru proiectele existente”, a subliniat Boc, indicând clar că prioritățile actuale sunt legate de lucrările deja începute.

În același timp, multe dintre proiectele mari menționate depind de finanțări externe, în special de fonduri europene

În același timp, multe dintre proiectele mari menționate depind de finanțări externe, în special de fonduri europene. „Aceste proiecte vor intra în finanțare odată ce exercițiul financiar european se va deschide, pentru a avea noi surse de finanțare”, a mai precizat primarul. Practic, fără aceste linii de finanțare, municipalitatea nu își permite să le susțină integral din bugetul local.

Buget de 1,8 miliarde de lei pentru Cluj în 2026. Care sunt proiectele vitale și cum se împart banii. Spitalului Pediatric Monobloc, pe primul loc 

Situația reflectă un paradox tot mai vizibil în Cluj-Napoca: orașul nu duce lipsă de venituri, dar ritmul investițiilor rămâne sub așteptări. Execuția bugetară din primele luni ale anului arată un decalaj semnificativ între planuri și cheltuieli efective, ceea ce alimentează percepția că proiectele mari sunt constant amânate.

În acest context, mesajul transmis de administrația locală este unul prudent: dezvoltarea continuă, dar în limitele finanțărilor disponibile și ale angajamentelor deja asumate. Pentru proiectele „de imagine” – Cetățuia, Expo Transilvania sau aquaparkul – răspunsul rămâne același, chiar dacă nu este pe placul tuturor: nu acum, ci „cândva”, atunci când vor exista bani suplimentari și, mai ales, finanțări europene dedicate.