Bătaie de joc pe bani publici: Statul român plătește chirii de peste 700 de milioane de lei pe an, dar are mii de clădiri nefolosite

Statul român cheltuie anual peste 700 de milioane de lei pe chirii pentru spații în care funcționează instituții publice, în timp ce deține zeci de mii de imobile, dintre care o bună parte sunt fie neutilizate, fie în stare avansată de degradare. Situația revoltătoare a fost semnalată public de deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, care a cerut o reevaluare urgentă a modului în care sunt gestionate bunurile imobile din patrimoniul public.

„Nu putem vorbi despre responsabilitate fiscală și reforme reale atâta timp cât banii publici sunt direcționați spre cheltuieli care ar putea fi evitate. Fiecare leu din bugetul de stat trebuie tratat cu maximă responsabilitate – pentru că el poate însemna o șansă în plus pentru educație, sănătate sau sprijin pentru familiile tinere. România are nevoie de o administrație eficientă, iar banii trebuie direcționați acolo unde fac cu adevărat diferența în viața oamenilor!!” – a transmis deputatul PSD de Cluj.

Totul a pornit de la o întrebare pe care deputatul clujean i-a adresat-o ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, privind cheltuielile efectuate de instituțiile publice și companiile de stat pentru spațiile închiriate.

Răspunsul oficial a scos la iveală o realitate greu de justificat: în 2024, statul român a plătit 727.870.551,17 lei pentru chirii.

În același timp, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în evidența instituției se află 47.027 de bunuri imobile. Dintre acestea, doar 3.627 au fost înregistrate ca fiind destinate activităților de tip „birou” și despre ăstea se știe care este starea și modul de utilizare. Cu alte cuvinte, pentru restul de peste 43.000 de clădiri, nu există informații publice clare privind utilizarea lor.

„Cred că este foarte important ca fiecare cheltuială din banul public să fie făcută responsabil și chibzuit. Nu mi se pare normal să plătim chirii pentru spații în care să funcționeze instituții publice, în timp ce multe clădiri din patrimoniul statului rămân neutilizate. Întrebarea mea către ministrul finanțelor este mai mult un semnal de alarmă și un apel la conștientizarea acestei situații care nu trebuie să se mai perpetueze”, a subliniat deputatul clujean Lăpușan.

Parlamentarul atrage atenția că suma cheltuită anual pe chirii este comparabilă cu bugete întregi dedicate unor domenii esențiale: „Suma reprezintă, de exemplu, aproape jumătate din cheltuielile din PNRR pentru laboratoarele inteligente în liceele din România. Sau alt exemplu - un apel la proiecte, deschis acum de Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea accesibilității și a eficacității serviciilor de îngrijire paliativă și îngrijiri la domiciliu, are alocată suma totală de aproape 100 de milioane de lei, a șaptea parte din suma plătită pe chirii de către stat. Sau încă un exemplu pentru a ne da seama de cât de mare este suma la care facem referire: pentru programul de creditare Family Start și Student Invest, în 2024 au fost alocați 225 milioane de lei, aproape de trei ori mai puțin decât au costat chiriile statului.”

Ministerul Finanțelor recunoaște că nu deține date actualizate privind starea și utilizarea concretă a imobilelor din patrimoniul statului. Instituția susține că doar le „ia în evidență”, în timp ce responsabilitatea privind situația reală a acestor clădiri revine altor autorități – administratorii clădirilor, ministerele sau instituțiile publice centrale.

„Din răspunsul dat de către Ministerul Finanțelor, înțelegem că de fapt nimeni nu știe cu exactitate care este destinația reală a tuturor clădirilor aflate în patrimoniul statului. Mi se pare anormal, mai ales acum când trebuie să fim atenți la fiecare cheltuială publică, dat fiind deficitul mare cu care ne confruntăm”, a mai spus Lăpușan.

Deputatul susține că lipsa unui inventar complet și transparent al clădirilor statului împiedică orice formă de eficientizare și duce la risipă masivă de resurse publice.

Întrebarea sa a vizat și nivelul de transparență privind contractele de închiriere. Ministerul Finanțelor a menționat că nu are atribuții în publicarea acestor informații – responsabilitatea aparține ordonatorilor principali de credite.

Această lipsă de coordonare și responsabilitate colectivă contribuie la perpetuarea unei situații absurde: în timp ce unele instituții plătesc chirii de ordinul milioanelor de lei, alte clădiri deținute de stat stau goale, în paragină, sau nici măcar nu se știe exact cui aparțin și în ce stare se află.

„Transparența și responsabilitatea în cheltuirea banului public trebuie să devină reguli, nu excepții”, a avertizat Lăpușan. El solicită o reformă profundă în administrarea bunurilor publice, care să permită o evidență clară și o utilizare eficientă a clădirilor existente, înainte de a se justifica noi cheltuieli.

Într-un context economic marcat de presiuni bugetare și deficit în creștere, această bătaie de joc pe bani publici devine nu doar un semn al ineficienței, ci și al indiferenței față de prioritățile reale ale societății.