Țara în care dispar orașele: Peste 130 de localități mici riscă să dispară de pe hartă din cauza depopulării și colapsului economic
În ultimii ani, Rusia se confruntă cu un fenomen alarmant care pare desprins dintr-un scenariu post-apocaliptic: 130 de orașe mici riscă să dispară complet în următorii ani, pe fondul depopulării accelerate, al colapsului economic local și al lipsei investițiilor
Un raport recent publicat de Academia Prezidențială Rusă pentru Economie Națională și Administrație Publică (RANEPA), citat de Moscow Times, trage un semnal de alarmă în privința soartei a peste 3,4 milioane de oameni care locuiesc în aceste orașe în prag de colaps, conform ȘtirileProTv.
În ultimii zece ani, aceste orașe au pierdut peste 314.000 de locuitori, un exod tăcut, dar constant, care devine vizibil acum prin cartiere părăsite, clădiri abandonate și economii prăbușite. Cele mai afectate sunt cele din nordul țării, unde industrii ca mineritul, metalurgia sau exploatarea forestieră s-au stins una câte una, lăsând în urmă șomaj, sărăcie și speranțe zdrobite.
Orașe ca Verhni Taghil (Sverdlovsk), Trubcevsk (Briansk), Inta (Komi), Kem și Medvejegorsk (Karelia) sau Torjok (Tver) au înregistrat scăderi dramatice ale populației și figurează acum pe lista localităților „cu risc ridicat de dispariție”. Chiar și în regiuni aparent mai stabile, precum Moscova, Sahalin sau Nijni Novgorod, orașe precum Roșal, Oha, Zavoljie și Porkhov sunt deja considerate vulnerabile.
Raportul arată că printre cauzele principale se numără pierderea locurilor de muncă, închiderea marilor angajatori, infrastructura învechită, transportul deficitar și lipsa serviciilor medicale sau de comunicații. Toate acestea contribuie la exodul continuu al tinerilor, care nu doar că pleacă, dar nici nu se mai întorc.
În așezări ca Totma sau Kargopol, fiecare cu sub 10.000 de locuitori, realitatea e sumbră. Drumurile și podurile sunt distruse, clădirile se prăbușesc, iar oamenii improvizează cu materiale găsite sau reciclate. Bugetele locale sunt atât de mici încât nu mai permit nici măcar reparații de bază. În aceste orașe, viața a devenit o luptă pentru supraviețuire în mijlocul indiferenței guvernamentale.
Chiar și membrii Dumei recunosc criza profundă. Aleksandr Iakubovski declară că în regiunile nordice, precum Irkutsk, exodul e continuu: „Când nu ai locuri de muncă sau infrastructură minimă, e greu să-i convingi pe tineri să se întoarcă.” Colegul său, Vladimir Koșelev, confirmă: „Fără investiții reale și creșterea calității vieții, șansele de a salva aceste orașe sunt minime.”
Potrivit Irinei Mironova, director în cadrul Școlii de Management Skolkovo, scăderea cererii pentru cărbune și alte resurse naturale a afectat grav orașele miniere. „Salvarea fiecărui oraș mic este pur și simplu prea costisitoare și ineficientă”, spune ea. În subtext: guvernul trebuie să accepte că unele orașe vor dispărea complet.
Deși autoritățile au alocat 4 miliarde de ruble (aproximativ 50 de milioane de dolari) pentru sprijinirea acestor comunități în 2025, suma e considerată insuficientă. Planuri generale de dezvoltare sunt în lucru pentru 106 orașe, dar soluțiile propuse, dezvoltarea industriilor locale, extinderea zonelor suburbane, relocarea voluntară, par mai degrabă măsuri de avarie decât soluții sustenabile.
3 Comentarii