Românii ar putea primi concediu plătit pentru burnout: ce prevede proiectul de lege și cum s-ar schimba drepturile angajaților
Angajații din România ar putea beneficia, pentru prima dată, de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi necesar un certificat medical. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege depus la finalul anului 2025 în Parlament de senatorul USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și susținut de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat. Inițiativa are ca obiectiv prevenirea burnout-ului și introducerea unor reguli clare pentru angajatori, într-un domeniu care, până acum, nu este reglementat distinct în legislația românească.
Românii ar putea primi concediu plătit pentru burnout: ce prevede proiectul de lege și cum s-ar schimba drepturile angajaților
Proiectul definește epuizarea profesională ca un fenomen exclusiv legat de activitatea profesională și nu ca o afecțiune medicală. Conform textului legislativ, burnout-ul apare ca urmare a stresului profesional cronic, gestionat ineficient, și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea performanței. „Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se precizează în document. Această clasificare explică de ce concediul pentru refacere profesională nu ar necesita certificat medical: legea tratează burnout-ul ca o problemă de organizare a muncii, nu ca o problemă de sănătate.
Inițiatorii proiectului subliniază că legislația actuală nu oferă protecție reală angajaților. În prezent, deși Legea securității și sănătății în muncă stabilește obligații generale pentru angajatori, riscurile psihosociale nu sunt clar abordate, iar burnout-ul nu este definit sau monitorizat. Lipsa unui cadru legal face dificilă identificarea timpurie a suprasolicitării și lasă angajații fără instrumente clare pentru a solicita sprijin.
Proiectul introduce obligații concrete pentru angajatori. Aceștia trebuie să informeze anual salariații despre riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor. În cazul firmelor cu peste 50 de angajați, obligațiile se extind: evaluarea riscurilor psihosociale, elaborarea unui plan anual de prevenire a burnout-ului și crearea unui mecanism intern confidențial pentru semnalarea suprasolicitării.
Una dintre cele mai importante prevederi este posibilitatea concediului plătit pentru refacere profesională. Acesta nu este obligatoriu, ci poate fi stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Angajații pot solicita zilele libere fără justificare medicală, scopul fiind prevenția și nu tratarea medicală, prevenind astfel concedii medicale prelungite.
Salariații vor avea parte și de consiliere psihologică dacă se simt depășiți la lucru
Pe lângă concediu, salariații vor putea semnala riscurile de burnout fără consecințe negative și solicita discuții formale despre volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor. Accesul voluntar la consiliere psihologică este, de asemenea, prevăzut, cu costuri suportate parțial sau integral de angajator.
Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va elabora în 180 de zile un ghid național de prevenire a epuizării profesionale și instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale. Angajatorii vor avea apoi un an pentru conformare, iar legea va intra în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
2 Comentarii