Raportul SUA despre România dă alarma: corupție, taxe și legislație schimbată rapid, printre marile probleme pentru investitori

România rămâne deschisă investițiilor străine și are o serie de avantaje pentru atragerea capitalului internațional, însă mediul de afaceri este afectat de probleme persistente precum instabilitatea legislativă, birocrația, deficitele macroeconomice și corupția. Acestea sunt câteva dintre concluziile prezentate într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România.

Documentul descrie un „climat investițional în continuare mixt” și recomandă potențialilor investitori să verifice cu atenție condițiile existente înainte de a lua decizii privind intrarea pe piața românească.

România are argumente pentru atragerea investitorilor

Raportul arată că România se apropie de nivelurile europene în ceea ce privește veniturile și productivitatea, însă vulnerabilitățile macroeconomice persistă. Printre principalele probleme sunt menționate „deficitele gemene”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent.

În același timp, România este prezentată drept o economie deschisă investițiilor străine, cu aproximativ 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată și salarii competitive, o poziție strategică și resurse naturale importante.

Pentru investitorii americani sunt indicate domenii precum IT, industria auto, telecomunicațiile, energia, apărarea, serviciile, producția, industria alimentară, sănătatea, bunurile de consum, asigurările și sectorul bancar.

Ce condiții au investitorii străini pentru a deschide o firmă în România

România a înființat în 2023 Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), prezentată în raport drept un principal punct de contact între investitori și autorități.

Cadrul legal permite investitorilor străini să beneficieze de tratament național, acces la piața internă și posibilitatea de a participa la privatizări. Raportul precizează că „nu există restricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești”.

Investitorii pot constitui inclusiv companii deținute integral cu capital străin și pot converti și repatria profiturile după plata taxelor.

Problema identificată de Departamentul de Stat nu este, așadar, accesul formal al capitalului străin pe piață, ci predictibilitatea mediului în care acesta trebuie să opereze.

Legislația schimbătoare, una dintre principalele probleme

Unul dintre mesajele recurente ale raportului este legat de lipsa predictibilității legislative și administrative.

„Lipsa predictibilității legislative și regulatorii, ca și capacitatea instituțională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investițional”, se arată în document.

Sectorul energetic este dat drept exemplu. Potrivit raportului, acesta este expus frecvent unor schimbări legislative adoptate fără suficientă anticipare, inclusiv în ceea ce privește taxele.

Printre măsurile menționate se numără taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze și introducerea unor taxe speciale. Raportul critică și modul în care unele dintre aceste măsuri ar fi fost adoptate, cu consultări publice limitate și studii de impact insuficiente.

Consultările publice și evaluările de impact

În privința procesului legislativ, raportul notează că legislația românească prevede consultarea mediului privat și o perioadă de 30 de zile pentru transmiterea comentariilor.

Cu toate acestea, autoritățile „ocolesc în mod regulat” aceste prevederi, potrivit documentului, iar evaluările de impact rămân limitate.

Raportul citează și observațiile Comisiei Europene potrivit cărora schimbările frecvente ale cadrului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile.

Pentru investitori, problema este astfel legată de dificultatea de a anticipa modul în care se vor schimba regulile fiscale și administrative pe termen mediu și lung.

Investițiile în sectoarele strategice sunt verificate

România menține accesul capitalului străin, însă investițiile din domenii considerate strategice sunt supuse unor mecanisme speciale de verificare.

Raportul amintește mecanismul de screening al investițiilor străine directe și precizează că, începând din martie 2026, pragul general pentru anumite investiții din sectoare strategice este de 5 milioane de euro, față de 2 milioane de euro anterior.

Chiar și investițiile sub acest prag pot intra în procedura de verificare dacă sunt identificate riscuri pentru securitatea națională sau ordinea publică.

Printre domeniile vizate se află securitatea cetățenilor și a frontierelor, energia și transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice și de comunicații, sectorul financiar, bancar și al asigurărilor, producția de arme, muniții și explozivi, industria farmaceutică, agricultura, protecția mediului și companiile de stat.

Modificările legislative din 2023 și 2026 au extins mecanismul și asupra unor investitori din Uniunea Europeană, au redus taxa de depunere la 5.000 de euro și au introdus un termen general de evaluare de 60 de zile.

Birocrația, o altă problemă pentru investitori

Raportul recunoaște existența unor mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate și a contractelor, însă atrage atenția asupra dificultăților întâlnite în practică.

„Obținerea aplicării drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces îndelungat, costisitor, imprevizibil și dificil”, se arată în document.

Investitorii străini își exprimă, potrivit raportului, preocuparea față de experiența limitată a instanțelor românești în anumite domenii comerciale, inclusiv în ceea ce privește economia de piață, practicile de afaceri internaționale și noile tehnologii.

În același timp, sunt reclamate întârzieri în obținerea autorizațiilor de urbanism, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor și racordărilor la utilități.

Corupția, printre principalele îngrijorări

Corupția ocupă un loc important în evaluarea mediului de afaceri din România.

Departamentul de Stat notează că România a făcut „pași importanți în combaterea corupției”, dar precizează în același timp că aceasta „rămâne o problemă eternă”.

Raportul citează Eurobarometrul din ianuarie-februarie 2025 privind percepția companiilor asupra corupției. Potrivit datelor prezentate, 90% dintre oamenii de afaceri români considerau că fenomenul este răspândit în țară, față de 63% media Uniunii Europene.

De asemenea, 62% dintre respondenți considerau că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.

Între principalele probleme întâlnite în activitatea economică, 96% dintre respondenți indicau taxele, 91% schimbarea rapidă a legislației și politicilor, 84% complexitatea procedurilor administrative, iar 72% corupția.

Efectele deciziei CCR privind prescripția

Raportul amintește și dificultățile întâmpinate de sistemul anticorupție în urma efectelor deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția.

Potrivit documentului, între 2022 și 2025, 9.635 de rechizitorii și/sau condamnări au fost anulate ca urmare a efectelor acestei decizii.

În același timp, raportul subliniază existența unor instituții și mecanisme anticorupție. Printre exemple este menționat sistemul PREVENT al Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Potrivit datelor prezentate în document, în 2025, sistemul PREVENT a analizat peste 16.000 de proceduri de achiziții publice și a emis 15 avertismente de integritate privind potențiale conflicte de interese, aferente unor proceduri cu o valoare de aproximativ 242 de milioane de lei.

Per ansamblu, raportul prezintă România ca pe o piață care oferă în continuare oportunități pentru capitalul străin, dar în care investitorii trebuie să țină cont de instabilitatea legislativă, procedurile administrative dificile, riscurile asociate schimbărilor fiscale și problemele persistente legate de corupție.