Președintele rus Vladimir Putin a vorbit de bombardamentele nucleare americane asupra Japoniei în contextul războiului din Ucraina. Într-o convorbire telefonică, Putin i-a spus președintelui francez Emmanuel Macron că atacurile cu  bombe atomice de la Hiroșima și Nagasaki „demonstrează că nu trebuie să distrugă unoraș mare pentru a pune capăt războiului”, potrivit Antena 3 CNN. 

Posibilitatea unui atac atomic al Rusiei în Ucraina, în  special unul care să implice arme nucleare tactice, a fost speculată la cel mai înalt nivel la Kiev și printre aliații săi occidentali. Relatări din presa americană arată că actuala administrație de la Washington dispune de informații conform cărora înalți oficiali ruși au discutat recent când și cum ar putea Moscova să folosească o armă nucleară tactică în Ucraina.

Președintele Vladimir Putin nu ar fi participat la aceste discuții, spun relatările respective. Totuși, în vreme ce oficiali de la Washington consideră că amenințarea nucleară rusă nu trebuie minimalizată, SUA spun că nu au detectat elemente care să indice că Moscova ar pregăti un astfel de atac. Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson a spus, la rândul său, că nu crede că Putin va ordona folosirea unei arme nucleare tactice.

„Nu trebuie să distrugi un oraș mare pentru a pune capăt războiului”

Mențiunea făcută de președintele rus în convorbirea cu omologul francez cu privire la bombardamentele atomice americane din Japonia sugerează că aceasta ar putea viza un oraș ucrainean pentru o lovitură nucleară demonstrativî, care să întoarcă soarta războiului în favoarea Moscovei. 

În perioada premergătoare distrugerii lor, orașele japoneze Hiroșima și Nagasaki au fost selectate dintre mai multe ținte potențiale de către responsabilii militari americani și au fost relativ menajate de bombardamentele cu muniție clasică, tocmai pentru a evalua cât mai precis efectele unei încărcături atomice de 15 - 20 de kilotone.

Bombele care au distrus Hiroșima și Nagasaki au fost lansate la 6 și, respectiv, 9 august 1945. Bombardamentele atomice s-au soldat cu sute de mii de morți și distrugerea cvasi-completă a celor două obiective.

Istoricii sunt, în general, de acord că aceste bombardamente, la care se adaugă și intrarea Uniunii Sovietice în război împotriva Japoniei prin invazia din Manciuria, între cele două bombardamente atomice, au forțat imperiul nipon să capituleze în data de 15 august 1945.