Marian Godină „dă de pământ” cu judecătoarea CSM după momentul „mă sună Lia”: „De o abordează îi vinde două parfumuri și îi dă și un săpun ambalat”
Polițistul brașovean Marian Godină, unul dintre cei mai cunoscuți și urmăriți oameni ai legii din România, a publicat o nouă poveste savuroasă și, în același timp, alarmantă. Stilul său ironic, direct și presărat cu umor negru a stârnit mii de reacții, mai ales după ce a comparat dibăcia unor infractori cu naivitatea unei judecătoare de rang înalt.
„Mugur și Marșavela” - hoții cu trei clase care au scos poliția din sărite
În postarea sa, Godină povestește despre doi indivizi din Săcele, lângă Brașov, care timp de săptămâni întregi au evitat să fie prinși, punând poliția pe jar: „Cu cele trei clase adunate, Mugur și Marșavela ne țineau după ei de câteva săptămâni, noapte de noapte.”
Cei doi erau recidiviști, „școala vieții” fiind mai eficientă decât orice instruire clasică. Marșavela abandonase școala după trei clase, iar Mugur „nu umblase la școală”, dar astfel de lipsuri nu i-au împiedicat să fie extrem de dibaci.
Polițiștii îi urmăreau cu echipe SAS mascate, dube fără însemne, filaje și colegi în civil. Godină descrie frustrările din teren: „Ajungeam dimineața la bază rupți de somn și dezamăgiți că iar ne-au plimbat toată noaptea degeaba.”
Hoții își lăsau telefoanele acasă și se întâlneau pe câmp pentru „plimbări” nocturne de zeci de kilometri, fără să comită nicio infracțiune, evitând astfel capcanele polițiștilor. Această strategie arată cât de mult pot să conteze instinctul și experiența directă, chiar și fără o educație formală.
Ironia amară: hoții versus o judecătoare cu studii înalte
Godină nu se abține de la observații critice și ironice la adresa sistemului: „Judecătoare, cu facultate de drept, probabil INM absolvit după, vicepreședinte al Curții de Apel București, în fața a douăzeci de microfoane ale presei șoptește că a sunat-o Lia.”
Polițistul sugerează, cu umor, că aceeași persoană ar fi ușor de păcălit de infractori experimentați: „Am impresia că de o abordează Marșavela pe stradă pe tanti asta, îi vinde două parfumuri contrafăcute și îi dă și un săpun ambalat în cutie de iPhone la doar 1000 de euro.”
Această comparație, deși extrem de ironică, transmite un mesaj subtil: educația formală și funcția înaltă nu garantează întotdeauna perspicacitate sau experiență practică.
Dincolo de umorul și ironia lui Godină, povestea reflectă realitatea din teren: poliția se confruntă cu infractori care își dezvoltă propriile strategii sofisticate, uneori mai eficiente decât procedurile oficiale. Este un exemplu clar de cum experiența de viață și „școala străzii” pot depăși, în anumite situații, teoria și regulile birocratice.
De asemenea, contrastul între dibăcia hoților și acțiunile judecătorului care „și-a tăiat craca de sub picioare” singur, într-o conferință de presă care avea scopul de a-i „scoate” din scandalul de după documentarul Recorder, evidențiază limitele sistemului: nu funcția sau studiile fac diferența, ci experiența directă și capacitatea de a analiza situațiile în timp real.
8 Comentarii