Mai multe orașe din România ar putea dispărea de pe hartă! Reforma administrativă pregătită de PSD ar putea duce inclusiv la comasarea unor județe întregi

România ar putea trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială de amploare, care nu va viza doar comunele și satele mici, ci și orașele care nu mai îndeplinesc condițiile legale de populație. Mai mult, pe masa discuțiilor se află inclusiv posibilitatea comasării unor județe, în condițiile în care există diferențe importante de dezvoltare economică între regiunile țării.

Anunțul a fost făcut luni de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care a explicat că partidul lucrează la mai multe scenarii pentru reforma administrativ-teritorială. Potrivit acestuia, reorganizarea ar putea însemna dispariția a sute de primării, comasarea unor localități și modificarea actualei structuri administrative a României.

Una dintre cele mai importante schimbări ar putea viza orașele mici, dintre care multe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. În plus, social-democratul spune că trebuie analizată și situația județelor, în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică.

Peste 1.600 de primării ar putea intra în analiza reorganizării administrative

Potrivit lui Dragoș Benea, reforma discutată în interiorul PSD ar putea avea o amploare mai mare decât scenariile prezentate până acum. Europarlamentarul a explicat că, dacă este luat în calcul un prag de 3.000 de locuitori, aproximativ 1.600 de primării ar putea intra în analiza reorganizării administrativ-teritoriale.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că toate vor dispărea. Numărul final al administrațiilor locale care vor fi comasate va depinde de analizele realizate la nivelul județelor și de concluziile comitetelor județene. „Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600, poate să fie 700, 800, 900, funcţie de ce va rezulta din analiza acelor comitete judeţene”, a declarat Dragoș Benea.

Europarlamentarul a precizat că sunt analizate mai multe variante, cu praguri diferite de populație, iar reforma nu ar trebui să se limiteze la cele aproximativ 400 de unități administrativ-teritoriale despre care s-a discutat anterior. „Lucrăm cu mai multe simulări, poate şi cu 4.000. Am spus, nu cred că asta aşteaptă cetăţeanul, reforma administrativ-teritorială care vizează doar 400 şi un pic de UAT-uri. Ea trebuie să fie puţin mai amplă”, a explicat acesta.

Orașe din România ar putea dispărea și ar putea deveni comune. Peste 55% nu mai ating pragul legal de populație

Una dintre cele mai importante schimbări discutate vizează localitățile care au statut de oraș, dar care nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de lege. Dragoș Benea a afirmat că peste 55% dintre orașele României nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, deși continuă să funcționeze cu administrație și statut de oraș.

În opinia sa, unele dintre aceste localități ar putea fi comasate cu orașe învecinate, iar în urma reorganizării ar putea rezulta unități administrative mai mari.

Un exemplu oferit chiar de europarlamentar este Slănic Moldova, din județul Bacău, localitate care are o populație redusă și se învecinează cu orașul Târgu-Ocna. „E posibil. Peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş. Ele, practic, sunt comune. E posibil. Chiar la mine în judeţ este oraşul Slănic Moldova care are o populaţie redusă, graniţă cu oraşul Târgu-Ocna. E posibil să rezulte un oraş Târgu-Ocna la final. Ar fi şi firesc, ştiu bine zona”, a declarat Dragoș Benea.

Astfel, în anumite situații, localitățile care astăzi au statut separat ar putea ajunge să facă parte dintr-o singură unitate administrativă. Deocamdată, însă, nu există o listă finală a orașelor care ar putea fi comasate.

Se discută inclusiv comasarea unor județe. Ce schimbări ar putea apărea pe harta României

Reorganizarea nu s-ar opri la nivelul comunelor și orașelor. Potrivit lui Dragoș Benea, în discuțiile despre reforma administrativ-teritorială ar urma să fie analizată și structura județelor din România. Europarlamentarul a atras atenția asupra diferențelor de dezvoltare economică dintre județe, unele fiind mult mai dezvoltate decât altele.

În acest context, ar putea fi luată în calcul și comasarea unor județe, însă nu au fost prezentate până acum variante concrete sau o listă a unităților administrative care ar putea fi vizate. O asemenea schimbare ar putea avea implicații importante asupra organizării administrației publice, a serviciilor oferite cetățenilor și a modului în care sunt gestionate resursele locale.

Deocamdată, discuțiile sunt la nivel de scenarii și analize, iar forma finală a reformei nu a fost stabilită.

Ce se întâmplă cu buletinele românilor dacă localitățile își schimbă denumirea?

O altă întrebare importantă este ce se va întâmpla cu documentele de identitate ale oamenilor care locuiesc în localitățile vizate de reorganizare. Dragoș Benea a explicat că este luată în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să își poată schimba documentele fără să suporte cheltuieli personale.

Costurile ar urma să fie acoperite de stat, acolo unde modificările administrative vor impune actualizarea actelor. În ceea ce privește denumirile localităților, europarlamentarul a precizat că satele nu își vor schimba numele, însă denumirea comunelor ar putea fi modificată în urma reorganizării. „Nu, se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziţie, în care cetăţenii să-şi poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul. Satul nu-şi va schimba denumirea, dar comuna da”, a declarat acesta.

Prin urmare, oamenii nu ar trebui să plătească din propriul buzunar pentru schimbarea documentelor, dacă reforma va impune actualizarea acestora.