Lovitură pentru sute de mii de bugetari din educație, sănătate și poliție: salariile rămân înghețate ani întregi, arată noua lege a salarizării

Peste 400.000 de angajați din sectorul public, printre care mii de bugetari din Cluj, rămân cu salariile înghețate mai mulți ani

Noua lege a salarizării unitare va îngheța veniturile a peste 400.000 de bugetari din România, pentru perioade care în unele cazuri se pot întinde pe mai mulți ani. Vestea proastă vine pentru toți cei care, în acest moment, câștigă mai mult decât prevăd noile grile de salarizare, printre ei numărându-se și o parte dintre angajații din educație, sănătate și administrația publică din județul Cluj.

Potrivit calculelor Profit.ro, la nivelul Guvernului se estimează că între 33% și 35% dintre bugetari au în prezent venituri mai mari decât cele stabilite prin noile grile. Practic, aceștia nu vor mai primi majorări până când salariile prevăzute de lege îi „ajung din urmă”.

La nivel național sunt 1,272 milioane de posturi ocupate în sectorul public, ceea ce înseamnă că între 420.000 și 445.000 de angajați ar putea fi loviți de acest îngheț.

Cele mai multe posturi bugetare sunt concentrate în trei domenii esențiale:

• educație — 366.833 de posturi, dintre care 68.142 în învățământul preuniversitar, la nivel local;
• sănătate — 245.020 de posturi, majoritatea (147.225) în unități sanitare subordonate autorităților locale;
• ordine publică și apărare — peste 200.000 de posturi, împărțite între Poliție, Jandarmerie și Armată.

Cu alte cuvinte, aproape două treimi din personalul bugetar al țării activează chiar în domeniile pe care clujenii le simt zilnic: la școală, la spital sau în relația cu autoritățile locale.

Când intră în vigoare noile grile

Legea salarizării ar urma să intre în vigoare din decembrie 2026, cu o lună mai devreme decât se anunțase inițial. Punctul de referință rămâne fixat la 4.100 de lei, atât pentru decembrie 2026, cât și pentru tot anul 2027.

Salariile din noiembrie 2026 vor fi cele raportate la momentul înghețării. Cei care ar urma să piardă bani față de venitul actual vor primi o sumă de compensare tranzitorie, până când salariul din noua grilă îi ajunge din urmă prin creșteri ulterioare.

Din 2028, majorările valorii de referință vor depinde de un obiectiv mai amplu al statului: reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public, ca pondere în PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031. În fiecare lună iunie, Ministerul Finanțelor va publica un raport despre aplicarea legii și despre orice abatere de la această regulă.

Ce se schimbă pentru primari și viceprimari

Proiectul aduce și o veste bună pentru o parte dintre aleșii locali: primarii, viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții de consilii județene care implementează proiecte cu fonduri europene ar putea primi un spor de până la 40% — dublu față de procentul de 20% inclus în varianta inițială a legii, prezentată în mai.

Apare și un spor nou pentru administrația publică locală, legat de „dezvoltarea capacității fiscal-bugetare”. Acesta poate ajunge la maximum 15% din salariul de bază, dar doar dacă instituția respectă anumite plafoane de cheltuieli de personal raportate la veniturile proprii din impozite.

Contextul bugetar din spatele deciziei

Măsura face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență și vine după ani în care proiectul legii salarizării a fost amânat repetat, din cauza temerilor legate de impactul asupra bugetului de stat.

România a coborât anul trecut pe locul al patrulea în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile statului, după ce salariile din sectorul public au fost înghețate în 2025. Cu un an înainte, în 2024, an cu majorări salariale ample, decise mai ales din calcule electorale, țara noastră se afla pe primul loc din UE la acest capitol.

România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene. Guvernul a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național, cash), în scădere față de 8,67% din PIB în 2024. Ținta pentru 2026 este de 6,2% din PIB.

BNR rămâne singura instituție exceptată complet de la noua lege a salarizării unitare, în timp ce ASF, ANCOM și ANRE urmează să piardă regimul special care le permitea până acum salarii mai mari decât restul sistemului public.