Miercuri 15 Iulie

Judecătoarea Dana Gîrbovan susține că discuțiile despre pensiile speciale sunt ”manipulare și demagogie”


Judecătoarea Dana Gîrbovan, presedinta UNJR, consideră că discursul politic pe tema pensiilor de serviciu este unul demagogic și manipulator.

Magistratul compară discuțiile despre pensiile speciale cu cele despre recursul compensatoriu, care nu au rezolvat nimic de fapt. ”Și într-un caz, și în altul, populismul a omorat orice șansă la o dezbatere rationala care sa permita găsirea unor soluții practice reale la problemele ridicate în societate.

Abrogarea recursului compensatoriu a dat cetățenilor un fals sentiment de siguranță, în condițiile în care recidiva este în continuare mare. Si azi sunt eliberați din penitenciare infractori care recidiveaza, atata doar ca nu mai exista expunere și interes mediatic pentru problema. În schimb, există la CEDO un număr foarte mare de litigii, deocamdată suspendate, care privesc Statul Român și condițiile din penitenciare”, a scris judecătoarea pe pagina sa de Facebook.

Redăm integral analiza judecătoarei

Abrogarea pensiilor de serviciu pentru unele categorii profesionale va da cetățenilor un fals sentiment de echitate si bunastare, acestia fiind din nou manipulati dupa cum voi explica in continuare.

Cartea demagogiei si manipularii cetatenilor, prin prezentarea unor solutii false, nu a adus niciodata bunastare si siguranta, ci a creat doar noi probleme.

Revenind la problema pensiilor de serviciu, voi puncta doar cateva aspecte mai putin prezentate in spatiul public care demonstreaza de ce abordarea curenta este gresita.

1. Proiectul de eliminare a pensiilor speciale vizeaza, in realitate, o picatura intr-un ocean.

Astfel, proiectul exclude de la eliminare pensiile militare, adica pensiile de care beneficieaza cei care au fost incadrati in MapN, MAI si SRI. Din cei aproximativ 9 miliarde de lei alocate in 2018 pentru pensiile “speciale”, 8 miliarde au fost alocate pensiilor militare.

Din datele publicate de presa, rezulta ca de pensie militara beneficiaza:

– 83.076 de persoane din MAI;

– circa 75.000 din MApN;

– circa 9.400 din SRI.

In ceea ce priveste pensiile din justitie, in iunie 2019 erau 3.800 pensionari judecatori si procurori si 1.789 personal auxiliar.

Raportat la totalul persoanelor care primesc pensie de serviciu, magistratii si personalul auxialiar nu trec de 3%. Prin urmare, invocarea echitatii si a egalitatii, in conditiile in care majoritatea beneficiarilor acestui tip de pensii sunt exclusi de la eliminare, este ipocrizie pura.

2. Eliminarea pensiilor magistratilor contravine atat standardelor internationale privind statutul judecatorilor, cat si jurisprudentei consolidate a Curtii Constitutionale.

Faptul ca eliminarea pensiilor de serviciu ale magistratilor este o masura neconstitutionala este un fapt bine cunoscut la nivel decizional, insa ignorat cu buna stiinta.

Curtea Constitutionala a retinut, prin Decizia 873/2010, urmatoarele argumente principale:

● Pensia de serviciu pentru magistrati, introdusa in anul 1997 prin efectul modificarii si completarii Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, a fost instituita in vederea stimularii stabilitatii in serviciu si a formarii unei cariere in magistratura.

● Pensia de serviciu pentru magistrati „nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii”. Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunand magistratilor „obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au”.

● Abrogarea reglementarii legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistrati este contrara exigentelor actuale pe care importante documente internationale le exprima in mod direct cu privire la drepturile magistratilor, in considerarea importantei rolului acestora in apararea statului de drept.

● Referitor la decalajul urias dintre cea mai mica si cea mai mare pensie platita de stat – avand in vedere ca pensia de serviciu a magistratilor este in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii – se poate analiza de catre legiuitor necesitatea luarii unor masuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificata a unor drepturi salariale suplimentare in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii, in scopul maririi substantiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu.

Cele statuate de CCR sunt pe deplin valabile si in prezent.

De notat ca, intre aceste considerente, CCR indica si solutiile pentru corectarea unor derapaje – acele pensii aberante, de 40.000 sau 70.000 lei. De 10 ani, insa, nu au fost luate nici un fel de masuri care sa corecteze sau previna astfel de excese. Dimpotriva, respectivele derapaje sunt extrem de folositoare in discursul populist, fiind folosite in mod frecvent ca exemplu negativ, transmitandu-se populatiei informatia eronata ca aceste pensii aberante ar fi de fapt regula.

3. In ipoteza in care acest proiect va trece, chiar si in parte, de Curtea Constitutionala, acesta va naste noi probleme, mai grave decat cele invocate de politicieni ca motive pentru abrogarea pensiilor de serviciu.

Solutia taierii pur si simplu a pensiilor de serviciu nu este una noua. In 2010 au fost eliminate toate pensiile asa numite “speciale”, fapt ce a creat enorme probleme, inclusiv in practica administrativa si judiciara.

Casele de pensii au fost ingropate in revizuiri si recalculari de pensii, fiind situatii in care au emis succesiv sapte, opt sau chiar mai multe decizii de recalculare catre aceeasi persoana. Pensionarii erau efectiv depasiti, nu apucau sa atace in justitie deciziile in ritmul in care acestea erau emise.

Instantele au fost asaltate de zeci de mii de litigii ale unor pensionari care si-au vazut diminuate veniturile cu pana la 80%, chiar 90%, in conditiile in care acestia isi facusera planuri de viitor, aveau credite etc. pe care si le-au luat bazandu-se pe un drept dat de Statul Roman.

Grefierii si aviatorii au fost atunci categoriile cele mai afectate si spun acest lucru in perfecta cunostinta de cauza, fiind si atunci judecator de dreptul muncii si asigurari sociale.

Daca tot vorbim de echitate, e pur si simplu nedrept sa tragi presul de sub picioare unor oameni a caror singura vina a fost ca au avut incredere in Statul Roman. Daca aveau o minima previziune a ceea ce va urma, cu siguranta nu s-ar fi pensionat. Asa, s-au trezit peste noapte cu pensii taiate in cuantum de pana la 90% si fara sansa de a se reangaja la fostul loc de munca.

Consecinta a fost ca Statul Roman a revenit dupa cativa ani la sistemul pensiilor de serviciu, inclusiv constatand faptul ca, per total, costurile pentru bugetul de stat nu au scazut, asa cum se preconiza, dimpotriva. Costurile la nivel uman, in unele cazuri imense, nu au putut fi, insa, reparate.

“Masura de eliminare a pensiilor speciale (ale magistratilor, parlamentarilor, militarilor) a fost luata de Guvernul Boc in anul in 2010, prin noua Lege a pensiilor, cand s-a decis sa existe un sistem unitar de pensii. Motivarea a fost ca aceasta masura va scadea fondul de pensii.

De fapt, efectul produs a fost cel invers, astfel ca pensia medie a crescut cu aproximativ 30%, ceea ce a insemnat ca fondul de pensii s-a suplimentat cu un miliard de lei”, se arata intr-un raport al Avocatului Poporului din 2013, citat de presa.

Acum suntem din nou in situatia de atunci, fara ca cei de la putere sa fi invatat ceva din experienta trecutului.

4. Modificarile drastice, peste noapte, ale statutului magistratilor creaza probleme grave in ceea ce priveste previzibilitatea statutului si politica de resurse umane.

De fiecare data cand s-a dezbatut problema statutulului magistratilor, principala problema care s-a ridicata a fost aceea a lipsei de transparenta in luarea deciziilor, a lipsei consultarilor reale si a studiilor de impact.

Nimeni nu a prezentat vreun studiu de impact al acestei legi din perspectiva problemei resurselor umane in justitie, iar acest lucru este esential din cel putin doua perspective.

In primul rand, o trecere brusca la sistemul public de pensii va bloca magistratura pe o perioada de minim 10-15 ani de acum inainte, blocand practic intrarile in sistem, dar si promovarile in interiorul acestuia.

Rezultatul va fi un sistem inert, lipsit de dinamism si, ca si consecinta, tot mai ineficient.

In al doilea rand, faptul ca magistratura este inca tentanta pentru absolventii de drept se datoreaza unui pachet pe care Statul il ofera magistratilor in contrapondere cu statutul extrem de restrictiv la care acestia sunt obligati atunci cand intra in magistratura. Daca acest pachet este diminuat, insa caracterul restrictiv al statutului ramane neschimbat – cu interdictii, incompatibilitati, obligatii de rezerva etc. – in mod evident nu va mai fi interes pentru accederea in magistratura.

Or, spre deosebire la alte sisteme, magistratura nu este decat publica. Un cetatean nu poate fi judecat decat de un judecator, care este angajat al Statului Roman. Un grefier, pe munca caruia se sprijina cea a judecatorului si a procurorului, nu poate fi nici el decat un angajat al Statului Roman.

Un cetatean nu va putea apela la un sistem privat, daca ar dori o calitate superioara a actului de justitie, asa cum o poate face in cazul invatamantului sau al sanatatii.

De aceea este datoria Statului fata de cetateni sa atraga in magistratura cei mai buni absolventi ai Facultatilor de Drept, mai ales pe o piata extrem de competitiva, in care cei din esalonul de varf ai acestor facultati pot alege intre avocatura, angajarea in cadrul diferitelor institutii europene, notariat, consultanta juridica etc. A sustine contrariul ar fi, din nou, o dovada de ipocrizie si de lipsa de orice contact cu realitatea.

Fara indoiala, justitia actuala se confrunta cu multe probleme, iar eu fac parte dintre cei care au vorbit public despre acestea. In acelasi timp insa, am spus si repet, exista mii de judecatori si procurori dedicati profesiei, care isi fac treaba cu devotament si de multe ori cu sacrificii pe plan personal, gestionand milioane de dosare intrate anual pe rolul instantelor si parchetelor. Ei sunt cei care au fost trecuti prin toate reformele, au facut fata schimbarii in intregime a Codurilor, a modificarii peste noapte a legilor ce au generat valuri de procese, au pronuntat si motivat sute si uneori mii de hotarari anual.

Solutia, asadar, nu trebuie sa fie una bruta, lipsita de orice nuante si, in final, distructiva. Acolo unde sunt probleme, ele pot fi si trebuie sa fie corectate punctual si, fara indoiala, va exista deschidere din partea Consiliului Superior al Magistraturii si a corpului magistratilor pentru dialog in acest sens.

Este esential, de aceea, ca atat Guvernul cat si Parlamentul sa dea dovada de responsabilitate si lucidate pe aceasta tema si sa vina cu solutii punctuale de corectie, acolo unde este cazul, nu sa manipuleze practic opinia publica, venind cu solutii populiste care, in loc sa rezolve, vor crea mai multe probleme pentru stat si cetateni.

Comentarii Facebook