Meseria este brățară de aur, însă nu și pentru adolescenții din ziua de astăzi. Școala de meserii a devenit pentru elevii care termină clasa a opta doar o soluție de avarie, asta fie din  cauza notei obținute la examenul de capacitatea, fie pentru că nu sunt pasionați de o meserie anume. Deși pe piața muncii sunt zeci de posturi libere, iar salariile sunt pe măsură, tot mai puțini tineri par să fie interesați să se specializeze. Iar asta ne costă scump: deficitul de meseriași generează pierderi de miliarde de euro. 

În fiecare an, numărul absolvenților de clasa a opta care își dorește să urmeze o școală profesională scade. La liceul tehnologic Aurel Vlaicu din Arad, doar clasa de mecanici auto a fost ocupată în întregime. 

„Celelalte trei specializări, CNC, adică operatori la maşini cu comandă numerică, sudori şi tinichigiu vopsitor auto, doar jumătate de clasă, adică 12 locuri”, declară directorul Liceului Tehnologic Aurel Vlaicu din Arad. 

„Copiii care vin la şcoala profesională ajung datorită mediei pe care o au la examenul de evaluare naţională. Media mică îi face să vină aici pentru că nu se mai găsesc locuri în altă parte. Majoritatea dintre ei provin din zone defavorizate, familii defavorizate şi au un risc de abandon şcolar foarte mare”, spune și una dintre profesoarele liceului, Maria Cornea. 

Elevii au și ore de teorie, dar foarte multe de practică

Ca să ajungă la cursuri, elevii trebuie să se trezească cu noaptea în cap și să urmeze, pe lângă orele de teorie, și ore de practică, direct la agenții economici. Puțini sunt însă cei care sunt dispuși să facă astfel de sacrificii. „Tata fiind în domeniu sudurii, am zis să iau şi eu acest drum ”, spune un elev. „A fost o alegere destul de interesantă, sudura mereu e destul de complexă şi de interesantă pentru un elev”, a mai spus acesta, potrivit Observator.

Cei care termină cursurile unei școli profesionale au pregătit de top, recunoscută internațional. „Calificarea este de nivel înalt. Ei pot să se angajeze la sfârşitul celor trei ani de şcoală profesională, ei sunt capabili să se angajeze în meseria de sudor”, a mai declarat profesoara Maria Cornea. 

Doar unul din trei absolvenţi din România ajunge să lucreze în domeniul pe care l-a studiat în şcoală sau în facultate. Cu o piaţă avidă să angajeze sudori, tinichigii sau operatori maşini, nu este de mirare că angajatorii se văd nevoiţi să caute forţă de muncă din alte ţări.