Ce partide ar câștiga și cine ar pierde de pe urma reformei administrative? Analiza unui sociolog arată miza ascunsă a noii hărți care împarte România

Reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD ar putea produce efecte electorale diferite de cele anticipate. Deși comasarea comunelor mici și reorganizarea județelor ar putea părea o strategie prin care social-democrații își consolidează influența, o analiză realizată și publicată pe Contributors de Alexandru Cohal, cercetător științific licențiat în sociologie la Roma, arată că noua hartă ar putea avantaja mai degrabă PNL. Marea miză ar fi însă regiunea Capitalei.

Analiza pornește de la propunerea anunțată de PSD pe 9 noiembrie 2026, care vizează comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori. În paralel, a fost prezentată o hartă care reunește cele 41 de județe și Bucureștiul în 15 regiuni.

Cohal a încercat să afle dacă reorganizarea ar putea funcționa și ca un instrument de influențare a rezultatelor electorale, prin redesenarea granițelor administrative. Fenomenul este cunoscut sub numele de „gerrymandering” și presupune trasarea circumscripțiilor astfel încât un anumit partid să obțină un avantaj electoral.

Pentru analiză, cercetătorul a folosit rezultatele alegerilor locale din 2012, 2016, 2020 și 2024, precum și voturile pentru președinția consiliilor județene din 2024. A comparat influența partidelor în actuala organizare administrativă cu cea pe care ar avea-o în cele 15 regiuni propuse.

PSD ar pierde teren, iar PNL ar câștiga influență

Una dintre concluziile analizei este că desființarea comunelor mici nu pare să lovească în mod disproporționat opoziția. Dintre cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori vizate de varianta guvernamentală analizată, 227 au primari PSD, adică 53%, iar 156 au primari PNL, reprezentând 36%.

Prin urmare, cele mai multe primării desființate în această categorie ar aparține chiar PSD. Pentru pragul de 3.000 de locuitori nu există însă o listă publică completă, astfel că efectele asupra tuturor celor aproximativ 1.700 de comune nu pot fi verificate deocamdată.

Picture3-1.png

În cazul celor 15 regiuni, rezultatele sunt și mai interesante. Dacă analiza se bazează pe numărul alegătorilor administrați de primarii fiecărui partid, PSD ar coborî de la o influență asupra unor județe care însumează aproximativ 58% din suprafața țării la doar 38% în noua organizare.

În schimb, PNL ar crește de la 27% la 44%. Cu alte cuvinte, în această măsurătoare, reorganizarea ar reduce teritoriul dominat de PSD și ar extinde influența liberalilor.

Dacă se iau în calcul rezultatele alegerilor pentru consiliile județene din 2024, diferențele sunt mai mici: PSD ar controla regiuni care acoperă aproximativ 62% din suprafața țării, față de 63% în actuala organizare.

Explicația ține de distribuția geografică a voturilor. PSD câștigă numeroase județe întinse, dar mai puțin populate, în timp ce noile regiuni ar reuni aceste zone cu centre urbane în care votul este diferit. Astfel, județe precum Bistrița-Năsăud ar fi reunite cu Clujul, iar Hunedoara cu Alba și Sibiu.

Cel mai clar dezavantajat ar fi UDMR. Covasna și Satu Mare ar ajunge în regiuni în care formațiunea nu ar mai obține primul loc.

Testul celor 2.000 de hărți: propunerea nu pare să favorizeze PSD

Pentru a verifica dacă noua hartă ar fi fost desenată în avantajul social-democraților, Alexandru Cohal a comparat-o cu 2.000 de variante alternative, construite după aceleași reguli: 15 regiuni, județe învecinate, între două și șase județe în fiecare regiune și Bucureștiul împreună cu Ilfovul.

Rezultatul nu indică un avantaj general pentru PSD. Potrivit analizei, aproape toate cele 2.000 de variante alternative i-ar fi oferit partidului mai mult teritoriu controlat prin rețeaua de primari decât harta propusă. În cazul votului pentru consiliile județene, propunerea actuală ar fi mai puțin favorabilă PSD decât patru din cinci hărți alternative.

Există însă o excepție importantă, care schimbă miza întregii reorganizări: regiunea Capitalei.

Bucureștiul, marea miză a reorganizării

Noua hartă reunește Bucureștiul și Ilfovul cu patru județe din sudul țării: Ialomița, Teleorman, Giurgiu și Călărași. Trei dintre acestea au consilii județene conduse de PSD, în timp ce Giurgiu are un președinte liberal. Bucureștiul are însă o configurație electorală diferită, iar Ilfovul este condus tot de un liberal.

Adunând voturile pentru consiliile județene și pentru Primăria Capitalei, regiunea ar avea următoarea distribuție: PSD - 27,8%, dreapta urbană - 26,2%, PNL - 24,4%.

Potrivit calculelor lui Cohal, nicio altă regiune nu are o asemenea greutate electorală. Dacă PSD ar câștiga regiunea Capitalei, ar ajunge să conducă regiuni în care votează 68% dintre alegătorii țării. În prezent, alegătorii din județele conduse de președinți de consilii județene PSD reprezintă aproximativ 55% din total.

Dacă social-democrații ar pierde regiunea Capitalei, ponderea ar coborî la 51%, sub nivelul actual.

Aceeași diferență apare și în analiza localităților care au avut cel puțin o dată, între 2012 și 2024, primari PNL, PDL sau USR ori ai aliaților USR. Este vorba despre aproape 2.000 de localități. În prezent, 53% dintre alegătorii acestora trăiesc în județe conduse de președinți de consilii județene PSD. Dacă PSD ar câștiga regiunea Capitalei, procentul ar urca la 68%. Dacă ar pierde-o, ar rămâne la 51%, aproape de situația actuală.

Miza electorală a reformei nu se află neapărat în desființarea comunelor mici sau în restul regiunilor, ci în rezultatul politic din zona Bucureștiului. În timp ce reorganizarea ar putea avantaja PNL în ceea ce privește influența rețelei de primari, PSD ar avea un interes major să câștige regiunea Capitalei, care poate schimba semnificativ balanța electorală la nivel național.

Alexandru Cohal spune că efectele concrete depind de forma finală a legii și de modul în care vor fi stabilite comasările. Listele localităților vizate și procedura de reorganizare rămân esențiale, iar modul în care reforma se va raporta la obligația consultării populației prin referendum local trebuie încă lămurit.

Comentarii Facebook