O nouă teorie zguduie știința: Un cercetător UBB propune o teorie despre apariția primei civilizații urbane din lume și contestă explicațiile clasice
O nouă teorie cutremură lumea științifică internațională și vine cu „semnătură” românească!
Geologul Liviu Giosan, cercetător asociat al Institutului STAR-UBB și cercetător emerit la Institutul Oceanografic Woods Hole din Statele Unite, alături de arheologul american Reed Goodman, contestă teoriile consacrate despre originile primei civilizații urbane din istorie - Sumerul.
Publicat recent în prestigioasa revistă PLOS One, studiul arată că ascensiunea spectaculoasă a civilizației sumeriene nu a fost determinată, așa cum se credea până acum, doar de comerț, agricultură și creșterea animalelor, ci de un factor aparent ignorat: mareele și modul în care sedimentele Tigrului și Eufratului au remodelat Golful Persic, conform Universității Babeș-Bolyai.
Cercetătorii susțin că primele sate, iar mai apoi orașele-stat precum Uruk, Ur sau Kish, s-au dezvoltat datorită unui sistem natural de irigații create de fluxul și refluxul mareelor, care asigurau apă dulce constantă pe terenurile fertile. Mai mult, această relație dintre natură și om ar fi influențat nu doar agricultura și urbanizarea, ci și mitologia sumeriană, de la mitul potopului, preluat mai târziu în Vechiul Testament, până la cultul zeului lunii Nanna, inspirat din ciclurile mareelor.
Noua ipoteză contrazice convingerile tradiționale conform cărora schimbările climatice și creșterea populației ar fi fost motorul principal al urbanizării în perioada Uruk (cca. 4000–3200 î.Hr.). Potrivit lui Giosan și Goodman, adevăratul secret ar fi fost interacțiunea unică dintre râuri și maree, care a pus bazele agriculturii de amploare și, implicit, a organizării sociale și politice.
Această reinterpretare a trecutului deschide perspective noi pentru înțelegerea modului în care procesele naturale au modelat prima civilizație urbană din lume, iar semnătura românească a cercetării pune din nou România pe harta marilor descoperiri științifice globale.
3 Comentarii