Prețul petrolului ar putea ajunge la 124 de dolari pe baril. Un expert în energie trage semnalul de alarmă

Prognozele financiare plasează prețul petrolului la 124 de dolari pe baril până în primul trimestru din 2027. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), spune că nu e o estimare tehnică oarecare, e un semnal că energia a redevenit armă geopolitică, potrivit agerpres.

Conform datelor Trading Economics citate de Chisăliță, prețul ar putea urca la 110 dolari/baril în trimestrul al doilea din 2026, la 116 dolari în T3, la 120 dolari în T4 și să atingă 124 de dolari în primele trei luni din 2027.

Contextul care alimentează aceste estimări: Iranul a transmis SUA o propunere în 14 puncte pentru rezolvarea conflictului, care include ridicarea blocadei navale, retragerea forțelor americane și eliminarea sancțiunilor. Cerințe pe care Washingtonul nu le poate accepta cu ușurință, ceea ce înseamnă, în opinia expertului, că Strâmtoarea Hormuz rămâne cel mai probabil blocată.

„Dincolo de cifre, prognoza vorbește despre o schimbare de paradigmă: energia revine în centrul tensiunilor globale", scrie Chisăliță într-o analiză publicată luni.

O piață ruptă în două

Între prognoza Trading Economics și estimările altor instituții majore e o prăpastie. Energy Information Administration anticipează o scădere spre 76 de dolari/baril în 2027, iar J.P. Morgan vede prețuri în jur de 60 de dolari.

„Această discrepanță nu este o eroare — este esența pieței petrolului, un echilibru precar între două forțe opuse", explică Chisăliță.

Dacă scenariul scump se materializează, nu va fi din cauza unei cereri în explozie, ci a unei oferte blocate de conflict și de haos logistic.

România și Europa, primele victime

Chisăliță spune că Europa rămâne „marele vulnerabil", iar pentru România implicațiile sunt directe: inflație persistentă, energie, transport, alimente, presiune pe costurile industriale și stagnare în sectoarele energo-intensive.

Efectele nu sunt liniare. Se transmit în lanț, de la combustibil la coșul zilnic de cumpărături.

„În anii 2010, piața petrolului era dominată de supraproducție și tehnologie. În anii 2020, ea este dominată de conflicte și incertitudine. Iar între aceste două lumi, consumatorul, fie el stat sau cetățean, rămâne cel care plătește nota de plată", conchide președintele AEI.