Vânzarea Napolact către grupul Bonafarm stârnește controverse: tranzacție de 76 milioane de dolari, dar și temeri privind securitatea națională

Un raport recent realizat de compania de consultanță EY România arată că grupul maghiar Bonafarm, deținut de omul de afaceri Sándor Csányi, va plăti 76 de milioane de dolari pentru preluarea brandului Napolact de la compania olandeză FrieslandCampina. Acordul, semnat la mijlocul acestui an, include și cele două fabrici de procesare a laptelui din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, unde lucrează în prezent aproximativ 400 de angajați.

Potrivit EY, citat de Ziarul Financiar tranzacția este printre cele mai mari de pe piața de fuziuni și achiziții din România în prima parte a anului 2025, ocupând locul al treilea ca valoare. Finalizarea acesteia depinde însă de acordul Consiliului Concurenței și de evaluarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care trebuie să determine dacă există riscuri economice sau strategice.

Avertisment politic de la Cluj pentru cumpărarea Napolact: „O chestiune care ține de securitatea națională”

Tranzacția a intrat în atenția opiniei publice după ce deputatul PSD Remus Lăpușan a atras atenția, în luna august, asupra efectelor economice posibile ale vânzării. El avertiza că fermierii români din Ardeal ar putea fi afectați dacă noul proprietar va decide să schimbe politica de aprovizionare și să importe lapte din Ungaria, reducând astfel cererea pentru producția locală.

Fermierii din Cluj, în pericol să fie dați la o parte după preluarea Napolact de firma din Ungaria?/ „Nu voi permite asta. Ardealul nu e doar pe etichetă” - Ştiri de Cluj

Ulterior, Sebastian Burduja, fost ministru al energiei și în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a ridicat miza discuției, calificând tranzacția drept „un potențial risc pentru securitatea națională”.

Într-o declarație publică din 17 septembrie 2025, Burduja a avertizat că vânzarea Napolact către Bonafarm nu poate fi privită doar ca o simplă afacere comercială, ci trebuie analizată „ca o posibilă extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și cu interesele României”.

El a cerut intervenția Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii și Consiliului Concurenței, precum și o anchetă a CEISD, susținând că autoritățile ar trebui să analizeze atent implicațiile economice, politice și strategice ale tranzacției.

„Este necesară o verificare riguroasă a tuturor conexiunilor Bonafarm, întrucât această investiție poate avea consecințe dincolo de domeniul economic. Este vorba despre o companie dintr-un sector strategic – alimentația – aflată pe lista infrastructurilor critice naționale”, a subliniat atunci Burduja.

Cine este Sándor Csányi, omul din spatele Bonafarm

Grupul Bonafarm este controlat de Sándor Csányi, cel mai bogat om din Ungaria și o figură extrem de influentă în mediul de afaceri regional. Sándor Csányi deține, pe lângă Bonafarm, OTP Bank, cea mai mare instituție financiară din Ungaria, și are un rol important în cadrul gigantului energetic MOL. Este, de asemenea, vicepreședinte UEFA și FIFA și președinte al Federației Maghiare de Fotbal.

Această concentrare de influență în domenii strategice precum finanțele, energia și agricultura a fost invocată de Burduja ca motiv de îngrijorare. În opinia sa, o astfel de poziție poate fi utilizată pentru a exercita presiuni economice sau politice în regiune.

Sándor Csányi are relații strânse cu regimul Viktor Orbán, fiind perceput drept unul dintre principalii săi aliați economici. De asemenea, el ocupă funcția de co-președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, ceea ce îl plasează în centrul relațiilor strategice dintre Budapesta și Beijing — aspect care, potrivit lui Burduja, ar trebui să ridice întrebări suplimentare privind caracterul investiției.

Mai mult, în plan simbolic, Csányi a fost asociat cu inițiative controversate privind promovarea simbolului „Ungariei Mari” la competiții sportive internaționale, o acțiune interpretată de unii observatori drept una cu tentă revizionistă și potențial provocatoare la adresa României.

Napolact- Un brand românesc cu valoare strategică

Fondată în perioada interbelică, Napolact a devenit una dintre cele mai recunoscute mărci din industria lactatelor din România, fiind prezentă pe rafturile magazinelor din întreaga țară. De-a lungul anilor, compania a menținut legături puternice cu fermierii locali din Transilvania, de la care colectează o mare parte din materia primă.

Conform legislației naționale și europene, producătorii majori din sectorul agroalimentar fac parte din infrastructura critică națională, iar o schimbare de proprietar către un grup cu conexiuni politice controversate impune o analiză de securitate complexă.

„Napolact nu este doar un brand, ci un simbol al tradiției și al economiei locale. Vânzarea sa ridică probleme nu doar comerciale, ci și de suveranitate alimentară”, a conchis Burduja.

Ce urmează pentru tranzacția Napolact

Tranzacția dintre FrieslandCampina și Bonafarm rămâne, deocamdată, în faza aștepare a răspunsului de la Consiliul Concurenței. Dacă va fi aprobată, grupul maghiar va deveni unul dintre cei mai importanți jucători din industria lactatelor din România, după Albalact și Lactalis.

Până la o decizie finală, autoritățile române trebuie să stabilească dacă vânzarea Napolact este doar o investiție străină majoră sau o mutare cu implicații mai profunde pentru securitatea economică și strategică a României.