România, spre prăpastie bugetară: Deficitul ar putea depăși 8% din PIB în 2025, în ciuda taxelor mai mari și reformelor fiscale anunțate de Guvern
Avertisment sumbru al economiștilor: Deficitul bugetar al României ar putea depăși 8% din PIB în 2025, în ciuda noilor taxe
România riscă să ajungă în 2025 cu un deficit bugetar ce va depăși pragul critic de 8% din PIB, avertizează mai mulți economiști, în ciuda eforturilor guvernului de a reduce cheltuielile și a crește veniturile prin măsuri fiscale dure.
Deși Guvernul și-a propus un obiectiv de 7% pentru anul viitor, experții Anca Maria Negrescu, Iulia Corlanescu și Alexander Ragea atrag atenția că acest țel devine tot mai improbabil.
Cu toate acestea, analiștii cred că agențiile internaționale de rating nu vor penaliza România pentru această deviație, cel puțin pe termen scurt. În plus, Banca Națională este așteptată să păstreze neschimbată rata dobânzii-cheie în ședința programată pentru 8 august, în contextul în care noile creșteri de taxe, aplicabile din 1 august, vor spori presiunile inflaționiste.
Deficitul crește accelerat în prima jumătate a anului
Primele șase luni din 2025 indică deja o evoluție negativă: deficitul bugetar a urcat la 3,68% din PIB, depășind nivelul de 3,62% din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, statul a acumulat un deficit de 69,8 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mare decât în prima jumătate a lui 2024 (63,7 miliarde lei).
Această dinamică reflectă dificultățile tot mai mari ale autorităților în a echilibra cheltuielile mari cu un ritm încetinit de creștere a veniturilor. Dacă veniturile au crescut cu 12,7% (sub nivelul de 13,6% raportat la finalul lunii mai), cheltuielile au avansat într-un ritm similar, de 12,1%.
Un val de măsuri fiscale fără impact decisiv
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat pe 9 iulie un amplu pachet de măsuri de consolidare fiscală, intrat în vigoare de la 1 august. Printre cele mai importante modificări se numără:
- Majorarea TVA-ului standard de la 19% la 21%;
- Creșterea cotelor reduse de TVA la 11% pentru produse esențiale (alimente, energie, medicamente, horeca, cultură);
- Accize mai mari cu 10% pentru carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr adăugat;
- Dublarea taxei pe cifra de afaceri a băncilor de la 2% la 4%;
- Introducerea unui impozit de 10% pe pensiile ce depășesc pragul de 3.000 lei;
- Taxe suplimentare în industria jocurilor de noroc.
Deși dure, aceste măsuri nu reușesc, cel puțin deocamdată, să reducă dezechilibrul bugetar, mai ales în condițiile unei economii care dă semne de încetinire.
Piața muncii stagnează: mai puțini români activi, șomaj în creștere
Pe fondul incertitudinilor economice, piața muncii din România începe să arate semne de stagnare. Rata șomajului a rămas la 5,8% în luna iunie, dar este cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în aceeași lună a anului trecut.
În plus, populația activă a scăzut cu 12.000 de persoane față de luna mai și cu 247.000 de persoane comparativ cu iunie 2024, ajungând la doar 8,1 milioane de persoane. Această evoluție sugerează o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice și un potențial impact negativ asupra colectării veniturilor bugetare, potrivit HotNews.
13 Comentarii