România încheie 2025 cu deficit bugetar mai mic decât ținta asumată: 7,65% din PIB, investiții record și venituri mai mari din taxe
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB), adică aproximativ 146 de miliarde de lei, anunță Ministerul Finanțelor. Această valoare este sub ținta de 8,4% stabilită de Guvern în relația cu Comisia Europeană și mai mică decât deficitul înregistrat în 2024, care a ajuns la 8,64% din PIB.
Creștere semnificativă a veniturilor și control al cheltuielilor
Ministerul Finanțelor precizează că reducerea deficitului a fost posibilă datorită creșterii veniturilor din taxe și impozite, dar și datorită unor măsuri stricte de control al cheltuielilor, implementate mai ales în a doua jumătate a anului. Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 662,7 miliarde de lei, în creștere cu 15,3% față de 2024.
Impozitul pe salarii și venituri a adus aproape 59 de miliarde de lei, cu aproape 20% mai mult decât anul trecut, influențat de creșterea impozitului pe dividende și eliminarea unor facilități fiscale. Contribuțiile sociale au urcat la peste 208 miliarde de lei, iar TVA-ul a adus aproape 134 miliarde de lei, cu peste 10% mai mult decât în 2024, susținute de digitalizare și modificarea cotelor. Impozitul pe profit a crescut cu 14%, până la 41 miliarde de lei, iar accizele au atins 48 miliarde de lei.
Mai puține împrumuturi, mai mulți bani de la UE
Unul dintre elementele-cheie care a permis reducerea deficitului a fost finanțarea investițiilor publice prin fonduri europene nerambursabile, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, sumele primite de la UE au atins 75,9 miliarde de lei, un nivel record, ceea ce a permis statului să se împrumute mai puțin.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat, conform Digi24: „Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.” „Am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit.”
Investiții publice la nivel istoric. Cheltuielile de personal și dobânzile, sub control
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 138,2 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult decât în 2024, reprezentând unul dintre cele mai mari niveluri din istoria recentă a României. Peste 56% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene și PNRR. Restul banilor au mers către programe naționale precum Anghel Saligny și PNDL, investiții locale și proiecte strategice în domeniul apărării și infrastructurii.
Cheltuielile totale au fost de 808,7 miliarde de lei, dintre care 167,7 miliarde au reprezentat salarii, cu o pondere de 8,78% din PIB, mai mică decât anul precedent (9,36%). Dobânzile au totalizat 50,5 miliarde de lei, rezultatul unor deficite mari din anii anteriori, dar controlul strict al cheltuielilor a permis menținerea stabilității.
1 Comentariu