România, codașa Europei la educație! Doar 3% din PIB pentru școli, în timp ce Suedia dă 6,8%. Nici măcar Grecia și Malta nu stau atât de prost

România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la banii dați pentru educație. Doar 3% din PIB, față de 6,8% în Suedia

România alocă cei mai puțini bani pentru educație din întreaga Uniune Europeană, raportat la dimensiunea economiei. Cheltuielile publice pentru învățământ, de la grădiniță până la liceu, au ajuns la doar 3% din produsul intern brut în 2023, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Este cel mai mic procent dintre toate cele 27 de state membre, potrivit agerpres.

Media europeană s-a situat la 4,7% din PIB în 2023, aceeași valoare ca în 2022. România rămâne, așadar, la aproape două puncte procentuale sub media UE.

În fruntea clasamentului se află Suedia, cu 6,8% din PIB alocați educației, urmată de Finlanda, cu 6,3%, și de Belgia, cu 6,2%. La capătul opus, alături de România, se află Grecia, cu 3,3%, și Malta, cu 3,4%.

Practic, Suedia investește în educație, raportat la economia proprie, de peste două ori mai mult decât România.

Bani mai puțini pentru educație în toată Europa

Datele Eurostat arată și o scădere la nivelul întregului bloc comunitar. Față de 2020, cheltuielile publice pentru educație au scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Anul 2020 rămâne cel cu cel mai ridicat nivel de finanțare a educației de când Eurostat a început colectarea acestor date statistice, în 2012, când procentul a ajuns la 5% din PIB. Nu doar volumul total al banilor este mic. Și structura cheltuielilor plasează România într-o poziție slabă.

Cheltuielile de capital – adică investițiile în clădiri, dotări și infrastructură școlară – au reprezentat în România mai puțin de 5% din totalul banilor direcționați către instituțiile de învățământ în 2023. Singura altă țară din UE aflată sub acest prag este Belgia.

La polul opus, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, investițiile au însemnat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru școli.

Unde se duc, de fapt, banii din educație

În mai mult de jumătate dintre țările UE pentru care există date disponibile, respectiv în 9 din 16, cea mai mare parte a cheltuielilor cu instituțiile de învățământ a mers în 2023 către salariile profesorilor.

Există însă și excepții. În Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, salariile cadrelor didactice au reprezentat între 40% și 50% din totalul cheltuielilor. Sub acest interval s-au situat Estonia, cu 37,6%, și Malta, cu 36,9%.

Datele publicate de Eurostat acoperă întreg ciclul de învățământ preuniversitar, de la nivelul preșcolar până la finalul liceului.