Luni 3 Octombrie

Războiul din Ucraina face ravagii pe pieţele valutare internaţionale. Forintul ungar lovit după atacul Rusiei, Leul a devenit cea mai stabilă monedă


Atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei de joi, 24 februarie, ora 4.00 dimineaţa, a declanşat şi un război pe pieţele valutare internaţionale. Devalorizarea rublei generează deja proteste și cauzează închiderea unor lanțuri de magazine din Rusia. Însă, marile surprize se ascund pe piața valutară europeană. 

Surprinzător, leul a devenit cea mai stabilă monedă din regiune, în timp ce toate celelalte, în frunte cu rubla rusească, înregistrează mari pierderi. Până la ora actuală, rubla a pierdut 65% faţă de euro de la declanşarea conflictului, respectiv de la 90 de ruble pentru 1 euro, la 149 de ruble pentru 1 euro luni, 7 martie 2022.

Rusia este în corzi după valul de sancţiuni internaţionale, iar rubla este lovită în plin. În încercarea de a evita o prăbuşire totală a rublei, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de referinţă de la 9% la 20%. Ruşii încearcă să scoată banii din băncile lor şi să-i transforme în euro sau dolari, dar este o operaţiune aproape imposibilă. Chiar dacă rubla a scăzut cu 65% în câteva zile, analiştii cred că şi aşa cursul valutar este stabilit artificial de către banca centrală. Relaţia Rusiei cu exteriorul este îngheţată, activele băncii centrale, de peste 600 de miliarde de dolari, aflate în străinătate, sunt îngheţate, iar marile companii din energie ruseşti – Gazprom şi Rosfneft – nu pot să-i plătească obligaţiunile de miliarde de dolari care ajung la scadenţă, pentru că nu mai au acces la valuta lor din străinătate, notează Ziarul Financiar

Apropierea de Putin a premierului Ungariei Viktor Orban, a făcut ca Ungaria să devină mai vulnerabilă pe piaţa valutară

Aproape de noi, Ungaria a devenit cea mai lovită ţară, forintul ungar pierzând nu mai puţin de 11,3% faţă de euro din momentul începerii conflictului, pe 24 februarie. De la 357 de forinţi pentru 1 euro, cursul a ajuns la 397 de forinţi pentru 1 euro. Înainte să înceapă conflictul, Banca Centrală a Ungariei majorase dobânda de referinţă de la 2,9% la 3,4% în încercarea de a se lupta cu inflaţia, care a ajuns la aproape 8%. Apropierea de Putin a premierului Ungariei Viktor Orban, a făcut ca Ungaria să devină mai vulnerabilă pe piaţa valutară. 

Surprinzător, deşi are economia cea mai puternică din regiune, Polonia s-a trezit cu o scădere a zlotului de 9,6% de la începutul conflictului: de la 4,54 zloţi pentru 1 euro, cursul a ajuns la 4,98 zloţi pentru 1 euro. Polonia are o piaţă valutară liberă şi de aceea zlotul este mai expus atunci când apar crize, mai ales că sumele tranzacţionate pe piaţa valutară a Poloniei, piaţa monetară şi piaţa bursieră sunt cele mai mari din regiune, potrivit sursei citate. 

Paradoxal, deşi este o ţară atacată şi invadată de către Rusia, iar conducătorii politici luptă cu arma în mână, hrivna ucraineană este extrem de stabilă, cel puţin la cursul oficial: de la 33,2 hrivne pentru 1 euro, cursul valutar a urcat la 33,73 hrivne pentru 1 euro, deci o pierdere de numai 1,4%.

La Bucureşti, spre surprinderea tuturor, cursul a fost extrem de stabil, pierderea fiind de numai 0,05%: pe 23 februarie euro a fost cotat la 4,9463 lei pentru 1 euro, în timp ce pe 7 martie cursul a fost cotat la 4,9490 lei pentru 1 euro, notează zf.ro. 

Comentarii Facebook