O nouă variantă de lucru circulă în culisele viitorului Guvern condus de Ilie Bolojan, una care ar putea schimba radical prețurile în mai multe domenii-cheie ale economiei românești

Potrivit unor surse politice citate de G4Media, coaliția care urmează să formeze noul Executiv discută creșterea cotelor reduse de TVA de 5% și 9% la nivelul cotei generale de 19%, cu excepția alimentelor și a medicamentelor, care ar urma să fie protejate, cel puțin pentru moment.

Măsura ar face parte dintr-un pachet urgent destinat reducerii deficitului bugetar, aflat într-o zonă periculoasă și monitorizat atent de instituțiile internaționale. Potrivit acelorași surse, cota generală de TVA (în prezent 19%) nu ar urma să fie modificată în această fază, însă Guvernul are în vedere o reanalizare în luna octombrie, în funcție de efectele măsurii asupra încasărilor și a deficitului.

Dacă măsura va fi aplicată, valul de scumpiri ar urma să lovească mai multe sectoare esențiale pentru economia și viața culturală a țării:

• Sectorul imobiliar, unde TVA-ul de 5% pentru locuințele sociale sau pentru anumite locuințe noi ar putea dispărea;
• HoReCa, care se bucură în prezent de o cotă redusă de 9%, inclusiv pentru alimente și băuturi servite în restaurante;
• Agricultura, inclusiv inputuri agricole și activități de procesare;
• Sectorul cultural, muzee, instituții de cultură, bilete la spectacole, evenimente, festivaluri și edituri, toate cu TVA de 5% sau 9%;
• Cartea și educația non-formală, unde scumpirile ar putea descuraja consumul și accesul la cultură.

Decizia vine într-un moment în care România este sub presiunea Comisiei Europene din cauza depășirii repetate a țintei de deficit bugetar. Reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor la buget devin urgente, iar majorarea TVA-ului este considerată de unii politicieni o soluție rapidă și eficientă.

Totuși, efectele secundare ar putea fi devastatoare pentru anumite industrii și pentru consumatorii finali, deja împovărați de inflație și creșteri constante de prețuri. De altfel, unii economiști avertizează că scumpirile în lanț ar putea stimula evaziunea fiscală sau ar putea reduce cererea în sectoarele culturale și de servicii.