Haos în sectorul ovin! Acuzații dure de la Cluj la adresa ANSVSA: „Băieții șmecheri fac mulți bani. Din locul 1 la ovine, am ajuns la exporturi blocate”

Haos în sectorul ovin din România. Acuzații dure la adresa ANSVSA: „Din locul 1 la bovine și ovine am ajuns la exporturi blocate”

Adrian Oros, vicepreședinte al Colegiul Medicilor Veterinari din România, lansează acuzații extrem de dure la adresa ANSVSA, susținând că modul de gestionare a situației sanitare veterinare a dus la blocarea exporturilor de animale vii și la un haos generalizat în sectorul oieritului din România.

Acesta afirmă că România, care în urmă cu câțiva ani era lider european la exportul de ovine vii și avea o poziție de top și în sectorul bovin, a ajuns în prezent într-o situație critică, cu exporturi suspendate, ferme aflate sub restricții și mii de crescători afectați direct.

„Un sector împins spre colaps”

Oros acuză conducerea ANSVSA de „incompetență” și de ruperea legăturii cu realitatea din teren, în special cu medicii veterinari concesionari, despre care spune că reprezentau o verigă esențială în sistemul sanitar veterinar.

În opinia sa, această degradare instituțională a transformat autoritatea veterinară într-o structură incapabilă să gestioneze eficient bolile la animale, cu efecte directe asupra exporturilor și funcționării fermelor.

El susține că România a ajuns de la statutul de lider european la exportul de ovine vii la blocaje severe care au dus la pierderea piețelor tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde ajungea peste 75% din producția destinată exportului.

Pierderi economice și presiune pe crescători

Potrivit declarațiilor sale, sectorul ovin este lovit puternic deoarece pentru majoritatea fermierilor vânzarea animalelor reprezintă principala sursă de venit. Oros afirmă că, în condițiile în care lâna are o valoare scăzută, iar laptele generează venituri limitate, blocarea exporturilor lovește direct în supraviețuirea economică a fermelor.

El avertizează că situația actuală a dus la pierderi de contracte construite în ani de zile, în timp ce alte state au preluat rapid piețele abandonate de România.

Totodată, acesta susține că există suspiciuni privind apariția unor intermediari care profită de criză, cumpărând animale la prețuri foarte mici de la fermieri aflați sub presiune, pentru a le redirecționa ulterior prin alte canale comerciale.

Pierderile sunt estimate de el la sute de milioane de euro, însă atrage atenția că „pierderile reale” includ și încrederea piețelor externe și stabilitatea pe termen lung a sectorului.

Seria de întrebări adresate ANSVSA

În contextul evoluției bolilor la animale, inclusiv Pesta Micilor Rumegătoare și variola ovină, Oros formulează o serie de întrebări privind transparența și corectitudinea procedurilor aplicate de autorități.

Acesta solicită clarificări legate de:

• numărul probelor analizate din 2024 până în prezent
• rezultatele testelor și laboratoarele implicate
• metodele de diagnostic utilizate (PCR, ELISA și altele)
• validarea rezultatelor de către institutele naționale de referință
• existența unor anchete epidemiologice complete privind focarele
• verificarea transporturilor intracomunitare de animale
• respectarea legislației privind exportul și existența sistemelor video în punctele de ieșire
• transparența în cazul unei misiuni de audit european anunțate recent

Iată cele 10 întrebări puse de Oros: 

„Iată 10 întrebări la care ar trebui să răspundă conducerea ANSVSA în privința gestionării evoluției Pestei Micilor Rumegătoare:

1.Câte probe au fost analizate pentru depistarea PMR și a variolei ovine, începând din 2024 , de la prima suspiciune? 

2.Care este rezultatul acestor analize? 

3.Care sunt laboratoarele care au efectuat testele? 

4.Daca IDSA ( Institutul de Diagnostic și Sanatate Animală) a confirmat rezultatele, înainte de dispunerea măsurilor? 

5.Ce metode de diagnostic au fost utilizate pentru confirmare? S-au făcut teste PCR sau Elisa pentru antigen - singurele care confirmă prezența virusului în organism? 

6.Daca s-au facut analize pentru confirmare și alte laboratoare de referință autorizate la nivel european? 

7.Dacă confirmarea s-a făcut prin RT-PCR într-un laborator de referință sau altă metodă oficial recunoscută de detectare directă a virusului?

Este cunoscut de către specialiști ca un rezultat pozitiv la ELISA pentru anticorpi împotriva Pestei Micilor Rumegătoare (PPR) nu este suficient, de unul singur, pentru a demonstra existența unei infecții active într-o exploatație. 

Anticorpii pot indica o infecție trecută sau, în țările unde vaccinarea este utilizată, răspunsul la vaccinare.

8.Daca s-a finalizat ancheta epidemiologică cu privire la cazurile și focarele din august 2024, cu privire la ovinele aduse în țară prin schimb intracomunitar din alte state membre unde a evoluat PMR sau variola ovină? 

9.Daca exista conform legislatiei (Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportuluiin tari terte, art. 6 si art. 7) la punctul de iesire unde se face imbarcarea ovinelor, un sistem video. Daca exista înregistrări in ultima perioada( de când s-a interzis exportul de ovine) si daca puteti pune la dispozitie datele /imaginile  inregistrate de sistemul video autorizat, asociațiilor de crescători și altor autorități? 

10.De-asemenea, ANSVSA ar trebui să ne confirme dacă, misiunea de audit trâmbițată acum, era anunțată încă de acum 3 săptămîni printr-o scrisoare trimisă ANSVSA? ”

El subliniază că un rezultat pozitiv pe bază de anticorpi nu este suficient, în opinia specialiștilor, pentru a demonstra o infecție activă, insistând asupra necesității unor teste de confirmare riguroase.

„Nu mai este vorba doar despre ferme”

Oros afirmă că miza depășește simpla activitate economică a fermierilor, fiind vorba despre viitorul unui sector în care România a avut un rol de lider la nivel european și chiar mondial.

El susține că sunt afectate zeci de mii de familii și întreaga credibilitate a agriculturii românești, iar lipsa de transparență și responsabilitate din partea autorităților riscă să producă efecte pe termen lung.

În acest context, medicii veterinari și crescătorii de ovine cer răspunsuri clare, transparență decizională și asumarea responsabilității instituționale, în condițiile în care criza din sector continuă să se adâncească.