Guvernul explică majorarea impozitelor pe proprietate: De ce plătesc românii mai mult și unde vor ajunge banii
Decizia Guvernului de a majora impozitele și taxele pe proprietate - clădiri, terenuri și autovehicule - a stârnit ample controverse în spațiul public. Duminică, Executivul a venit cu o serie de precizări menite să clarifice motivele care au stat la baza acestei reforme fiscale, dar și impactul estimat asupra bugetelor locale și asupra economiei în ansamblu.
Impozite mici, încasări slabe și pierderi uriașe pentru autoritățile locale
Potrivit Guvernului, unul dintre principalele motive care au impus reforma impozitării proprietății a fost gradul foarte redus de încasare. Peste o treime din impozitele locale nu erau colectate, iar valorile acestora nu fuseseră actualizate cu rata inflației, ceea ce a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale. În plus, impozitele nu reflectau valoarea reală de piață a proprietăților, în special în cazul persoanelor fizice.
România se afla astfel printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietății: doar 0,55% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85%.
Banii rămân la nivel local, nu la bugetul de stat
Executivul subliniază că sumele colectate din aceste impozite nu merg la bugetul de stat, ci rămân integral la bugetele locale. În contextul deficitului bugetar, statul nu mai poate compensa lipsurile prin transferuri financiare către primării, iar autoritățile locale sunt nevoite să devină mai eficiente și mai autonome.
„Nu mai puteam continua în felul acesta.”, se arată în comunicatul Guvernului, care vorbește despre inechități majore între contribuabili și lipsă de performanță administrativă.
Angajamente asumate prin PNRR și negocierile cu Comisia Europeană
Reforma impozitării proprietății nu este una recentă. Ea a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Amânarea repetată a deciziei de către guvernele anterioare a pus în pericol atragerea fondurilor europene și încasarea a sute de milioane de euro din cererile de plată ale PNRR.
Implementare dificilă și probleme tehnice
Guvernul recunoaște că aplicarea noilor măsuri a fost întârziată de deciziile Curții Constituționale, de contestările opoziției și de procedurile legale ulterioare. Calendarul extrem de comprimat a creat dificultăți autorităților locale, apărând erori de calcul, probleme tehnice pe platforma ghișeul.ro și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. În prezent, autoritățile lucrează la remedierea acestor disfuncționalități.
Potrivit estimărilor oficiale, noile impozite vor aduce o creștere a veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, adică peste 30% față de 2025. Cele mai mari creșteri sunt estimate la impozitele pe clădiri, terenuri și autovehicule.
26 Comentarii