Generația blocată în casa părinților: 40% dintre tinerii români muncesc, dar nu își permit o locuință proprie
Tot mai mulți tineri muncesc, dar nu își permit o locuință proprie: aproape 40% dintre românii între 25 și 34 de ani trăiesc cu părinții
Accesul la o locuință independentă a devenit o provocare majoră pentru tinerii din România, chiar și pentru cei care au un loc de muncă stabil. Potrivit unei analize realizate la nivel european, aproape patru din zece români cu vârste între 25 și 34 de ani locuiau în 2023 în gospodăria părinților, semn că veniturile obținute din muncă nu mai sunt suficiente pentru a susține costurile locuirii, potrivit ziarul financiar.
Situația din România se înscrie într-un fenomen mai amplu, vizibil în multe state ale Uniunii Europene, unde prețurile locuințelor și chiriilor au crescut mult mai rapid decât salariile. Această evoluție a redus semnificativ șansele tinerilor de a face pasul către o viață independentă.
Comparativ cu alte țări din regiune, România se situează sub nivelul înregistrat în Slovacia, Polonia, Italia sau Spania, unde peste jumătate dintre tineri locuiesc încă alături de părinți. În schimb, în statele nordice și vest-europene, precum Finlanda, Suedia, Germania sau Olanda, ponderea tinerilor aflați în această situație este mult mai redusă.
În acest context, un sfert dintre tinerii români consideră că problema locuințelor accesibile și creșterea costului vieții ar trebui să se afle printre prioritățile Uniunii Europene, percepție susținută de dificultățile reale cu care se confruntă generațiile tinere.
Prețuri în creștere, venituri insuficiente
Datele europene arată că, în ultimii ani, piața imobiliară a cunoscut scumpiri accelerate. Din 2010 până în prezent, valorile de tranzacționare ale locuințelor au crescut cu peste 50%, iar chiriile cu peste 25%, în timp ce salariile au avut un avans mult mai modest. Acest dezechilibru face ca, pentru mulți tineri, munca să nu mai garanteze posibilitatea de a închiria sau cumpăra o locuință.
În plus, tinerii sunt mai expuși contractelor de muncă temporare, veniturilor fluctuante și dificultăților în accesarea creditelor ipotecare sau în economisirea unui avans minim.
Consecințe sociale și personale
Lipsa unei locuințe proprii are efecte care depășesc sfera financiară. Amânarea plecării din casa părintească influențează deciziile legate de carieră, relații și întemeierea unei familii, dar poate avea și un impact negativ asupra stării de bine și a sănătății mintale.
Tendința este accentuată de migrația tinerilor către marile orașe, acolo unde oportunitățile de angajare sunt mai numeroase, dar unde costurile locuirii sunt cele mai ridicate. Chiar și cei care reușesc să trăiască independent ajung adesea să aloce o parte disproporționat de mare din venituri pentru chirie sau rate, locuind în condiții mai puțin favorabile.
O problemă de durată pentru generațiile tinere
Analizele europene indică faptul că dificultățile de acces la locuințe nu sunt conjuncturale, ci reprezintă o problemă structurală. Vârsta la care tinerii părăsesc locuința parentală este în creștere, iar riscurile asociate sărăciei locative și supraîndatorării devin tot mai vizibile, în special în mediul urban.
În lipsa unor politici eficiente privind locuințele accesibile, pentru mulți tineri europeni – inclusiv din România – independența rămâne un obiectiv tot mai greu de atins, chiar și în condițiile unei implicări active pe piața muncii.
4 Comentarii